R. Moldova avansează cercetările privind reutilizarea apelor uzate epurate în agricultură, cu sprijinul Suediei

Proiectul Institutului de Mediu din Stockholm (SEI) - „Agenda Verde pentru Armenia, Georgia, Moldova și Ucraina”, finanțat de Agenția Suedeză pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (Sida), în colaborare cu Ministerul Mediului din Republica Moldova, a organizat recent un atelier de lucru care a reunit peste 30 de participanți: cercetători, reprezentanți ai autorităților din domeniile mediu, agricultură, infrastructură, sănătate și siguranță alimentară, transmite MOLDPRES.

Atelierul a avut ca scop prezentarea și discutarea principalelor constatări și recomandări ale primei etape a studiului din cadrul Proiectului Agenda Verde pentru Moldova, o evaluare preliminară de ansamblu desfășurată în perioada octombrie 2024 – februarie 2025, împreună cu diverse părți interesate.

Studiul analizează reutilizarea apelor uzate epurate pentru irigare în agricultură, cu accent pe standarde și pe modernizarea infrastructurii. În contextul în care Moldova se confruntă tot mai des cu secete și deficit de apă, cercetarea explorează cum apele recuperate pot deveni o sursă stabilă de irigare, aducând astfel beneficii economice și de mediu. Cercetarea urmărește să sprijine procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, oferind asistență tehnică pentru evaluarea fezabilității reutilizării apelor uzate în irigarea agricolă, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/741 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele minime pentru reutilizarea apei.

Victoria Gratii, șefa Direcției politici pentru managementul integrat al resurselor de apă din cadrul Ministerului Mediului, a subliniat în cadrul atelierului că studiul privind reutilizarea apei recuperate în agricultură oferă o bază solidă pentru evaluarea capacității Republicii Moldova de a implementa cerințele Regulamentului UE 2020/741.


„Datele colectate vor permite o evaluare clară a fezabilității acestei soluții alternative, având în vedere infrastructura existentă, cererea din sectorul agricol și impactul climatic. În contextul creșterii vulnerabilității la secetă, reutilizarea apei recuperate poate contribui la securitatea resurselor de apă și la reducerea dependenței de sursele tradiționale. Pe lângă beneficiile de mediu, o analiză cost-beneficiu detaliată va ajuta la identificarea celor mai potrivite soluții pentru implementare, asigurând conformitatea cu standardele europene”, a adăugat reprezentanta ministerului.


Igor Afteniuc, ofițer de program pentru mediu și schimbări climatice în cadrul Ambasadei Suediei în Republica Moldova, a evidențiat prioritățile Suediei.

„Una dintre prioritățile-cheie promovate de Suedia în cooperarea cu Republica Moldova este gestionarea durabilă și utilizarea responsabilă a resurselor naturale din țară. Având în vedere resursele limitate de apă ale Republicii Moldova și intensificarea efectelor schimbărilor climatice, acest studiu se aliniază perfect cu prioritățile Suediei. El va oferi o listă amplă de oportunități pentru instituțiile guvernamentale și sectorul privat, în special cel agricol, de a valorifica eficient reutilizarea apelor uzate epurate în conformitate cu reglementările Uniunii Europene”, a relevat Afteniuc.

Evenimentul a marcat, de asemenea, inițierea etapei a doua a proiectului care constă în studii pilot privind reutilizarea apelor uzate epurate în Republica Moldova. După atelier, echipa de experți a efectuat o vizită la stația de epurare a apelor uzate din Căușeni, una dintre cele trei stații selectate pentru o evaluare tehnică și economică detaliată. Vizita a vizat analiza proceselor de epurare primară și secundară a apelor, protocoalele de laborator existente privind parametrii chimici și biologici, precum și volumul apelor epurate și variațiile lor sezoniere. În măsura în care apa epurată corespunde cerințelor minime naționale și parametrilor prevăzuți de Regulamentul UE nr. 2020/741 privind reutilizarea apei, aceasta – fiind bogată în nutrienți esențiali – poate reduce utilizarea îngrășămintelor chimice, îmbunătăți sănătatea solului și crește randamentul culturilor, în special în vii, livezi și plantații de pomușoare vulnerabile la secetă.

Tatiana Echim, coordonatoarea națională a proiectului Agenda Verde în Republica Moldova, a evidențiat avantajele pe termen lung ale reutilizării apelor uzate epurate pentru fermieri și mediu.


„Prin reducerea dependenței de sursele de apă dulce, se diminuează presiunea asupra resurselor naturale. Fermierii pot, de asemenea, să-și reducă costurile de irigare, utilizând apele uzate epurate ca alternativă la sursele convenționale de apă”, a declarat Tatiana Echim.


Cu 74% din suprafața Republicii Moldova destinată agriculturii, disponibilitatea apei pentru irigare devine o preocupare majoră, în special în regiunile sudice afectate frecvent de secetă. Această presiune este agravată de fluctuațiile sezoniere și de reducerea pe termen lung a resurselor de apă de suprafață, precum râurile Nistru și Prut, care alimentează rețeaua hidrografică a țării. Explorarea reutilizării apelor uzate epurate pentru irigare reprezintă o alternativă durabilă promițătoare, oferind o sursă fiabilă de apă în perioadele de secetă și sporind productivitatea agricolă.

Următoarea etapă a studiului va include evaluări detaliate de fezabilitate pentru cel puțin trei stații de epurare, analizând tehnologiile, infrastructura, costurile, potențialul de irigare și calitatea apei. Totodată, vor fi elaborate măsuri de reglementare care să sprijine reutilizarea sigură a apelor uzate epurate în agricultură. De asemenea, proiectele pilot vor fi extinse pentru a optimiza strategiile de irigație adaptate diferitelor culturi și tipuri de sol, contribuind la dezvoltarea unor soluții durabile de gestionare a resurselor de apă în Republica Moldova.

Evaluarea prealabilă a fost realizată în colaborare cu echipa națională de cercetători: Tatiana David și Leonid Popov, cercetători la Institutul Național de Cercetări Aplicate în Agricultură și Medicină Veterinară; Alexandru Vișnevschi, cercetător la Institutul de Chimie al Universității de Stat din Moldova, și Mihail Gorincioi, expert juridic național.