Recensământul Populației și Locuințelor 2024: BNS prezintă date privind populația care a avut reședință obișnuită în străinătate

Biroul Național de Statistică (BNS) a prezentat astăzi rezultatele Recensământului populației și locuințelor din 2024 privind caracteristicile migraționale cu privire la populația care a avut vreodată reședință obișnuită în străinătate sau a locuit peste hotare pentru o perioadă continuă mai mare de 12 luni, transmite MOLDPRES.

Potrivit BNS, din total populație cu reședință obișnuită de 2 409,2 mii persoane la data de referință a recensământului (8 aprilie 2024), un număr de 154,7 mii de persoane sau 6,4% din total populație au locuit vreodată anterior în altă țară pentru o perioadă continuă mai mare de 12 luni, respectiv au avut reședință obișnuită în străinătate.

Ponderea bărbaților care au avut reședința obișnuită în altă țară a fost cu 0,7 puncte procentuale (p.p.) mai mare decât a femeilor (6,8% versus 6,1%). Ponderea populației de la orașe care a locuit peste hotare a fost cu circa 3 p.p. mai mare decât a populației de la sate (8,0% comparativ cu 5,1%).

Din totalul populației care a avut reședința obișnuită în altă țară, majoritatea și-a stabilit cel mai recent reședința obișnuită în Republica Moldova - în ultimii cinci ani de până la recensământ (2020-2024) – 82,3 mii persoane (53,2%), 27,9 mii persoane (18%) în perioada 2015-2019, 17 mii persoane în perioada 2010-2014 și restul - 27,4 mii persoane - înainte de 2009.

În distribuția teritorială, în nouă raioane și municipii ponderea populației care a avut reședința obișnuită în altă țară a depășit media pe țară (6,4%). În top trei raioane/municipii la acest capitol se aflau raionul Cimișlia (11,8%), municipiul Chișinău (8,6%) și raionul Hâncești (8,4). La polul opus se aflau raioanele Taraclia (2,9%), Râşcani și Briceni (câte 3,7%).

În funcție de participarea la forța de muncă, circa 46,0% din persoanele de 15 ani și peste, care au avut vreodată reședința obișnuită în străinătate erau ocupate, 5,3% șomeri și 48,7% în afara forței de muncă (inactivi).

Existența persoanelor care au avut vreodată reședință obișnuită în străinătate ar putea semnala că există o forță de muncă locală cu experiență internațională și competențe lingvistice sporite, dat fiind faptul că acest grup de populație adesea, la (re)venirea în țară, aduce expertiză în sectoare economice specifice (construcții, servicii etc.). Totodată, această categorie de populație ar putea fi și expusă riscului de emigrare repetată.