Republica Moldova continuă reforma sistemului de protecție a copilului. Comparativ cu anul 2007, când în instituțiile rezidențiale se aflau circa 11 000 de copii, astăzi numărul acestora a scăzut la circa 300. Natalia Plugaru: „Obiectivul este ca, în viitor, niciun copil să nu mai crească într-o instituție rezidențială”

Republica Moldova continuă reforma sistemului de protecție a copilului. Dacă în anul 2007 în instituțiile rezidențiale se aflau peste 11 000 de copii, anul trecut numărul acestora a fost de 316, iar în prezent este de circa 300. Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat, în cadrul evenimentului „ACASĂ, fără ghilimele”, că obiectivul autorităților este ca, în viitor, niciun copil să nu mai crească într-o instituție rezidențială, comunică MOLDPRES.



Potrivit sursei citate, cea mai mare realizare obținută de autoritățile de resort în ultimii ani este dezinstituționalizarea copiilor.


„Cred că aceasta este cea mai mare realizare. Copiii pe care i-am scos din instituții. Dacă în 2007 aveam peste 11 mii de copii care erau în instituții, anul trecut aveam 316 copii”, a declarat Natalia Plugaru.


Ministrul a subliniat că fiecare copil care ajunge să crească într-o familie reprezintă o realizare importantă a procesului de dezinstituționalizare.


„Fiecare copil care și-a găsit o familie, care a găsit un loc pe care îl poate numi acasă, și nu o instituție, oricât de bine ar fi aceasta renovată, oricât de bun ar fi mobilierul sau cât de bună ar fi alimentația, este o realizare importantă. Sunt copii care au început să crească în familie și eu cred că acesta este un rezultat imens”, a afirmat oficialul.


Potrivit Nataliei Plugaru, reforma a presupus un efort complex din partea statului, inclusiv elaborarea procedurilor, stabilirea regulilor, identificarea și instruirea specialiștilor.


„Pentru stat, a fost nevoie de un efort foarte mare: proceduri, reguli, identificarea și instruirea oamenilor. Este un proces complex și a durat, într-adevăr, dar cred că asta este reușita cu care trebuie să ne mândrim”, a spus ministrul.






Natalia Plugaru a afirmat că următoarea etapă este și mai dificilă, întrucât copiii care au rămas în instituții sunt, în multe cazuri, în situații complexe.


„Visul nostru este să nu mai avem niciun copil în instituții. Și cred că aceasta va fi provocarea cea mai mare, pentru că copiii care mai sunt în grija statului sunt cazuri mai complexe, mai grele, care necesită un efort mai mare din partea noastră”, a declarat ministrul.


Un rol important în procesul de dezinstituționalizare îl au serviciile de tip familial. În prezent, peste 450 de asistenți parentali profesioniști sunt implicați în acest sistem, iar peste 1 000 de copii sunt plasați în aceste familii.


„Vreau să le mulțumesc absolut tuturor colegilor care au rolul de asistent parental profesionist. Astăzi avem peste 450 de asistenți și peste 1 000 de copii care sunt plasați în aceste familii, dar și părinților, educatorilor care sunt în serviciile de tip familial. Avem familii care cresc mai mulți copii. Chiar dacă este vorba despre un serviciu specializat, acestea sunt, efectiv, familii care cresc acești copii”, a menționat Natalia Plugaru.


Ministrul a evidențiat și rezultatele obținute în cazul copiilor cu dizabilități.


„Este un proces complicat, mai ales pentru că sunt și copii cu dizabilități. Astăzi avem aproximativ 180 de copii cu dizabilități pe care am reușit să-i plasăm în servicii de tip familial. Mi se pare că acest lucru demonstrează că este posibil. Cu efort și cu resurse financiare suplimentare, acest lucru este posibil”, a afirmat ea.


Natalia Plugaru a vorbit și despre reforma „Restart”, care a urmărit reorganizarea serviciilor sociale și uniformizarea accesului la acestea în toate regiunile țării.

„Prin reforma „Restart” am creat structuri teritoriale de asistență socială în fiecare raion și am creat agenții pentru a uniformiza calitatea serviciilor și accesul la servicii. Ca să nu depindă în ce raion sau în ce localitate te-ai născut, să poți beneficia de același spectru de servicii”, a explicat ministrul.

O altă măsură a fost instituirea funcției de specialist în protecția drepturilor copilului la nivel comunitar. În prezent, în comunități activează 288 de astfel de specialiști.


„Conștientizând că un asistent social comunitar nu poate să răspundă la toate provocările, fie că vorbim despre persoanele vârstnice, despre copii sau despre persoanele cu dizabilități, am spus că avem nevoie de un specialist dedicat pentru protecția copilului la nivel comunitar. Noi nu vom reuși să prevenim separarea din familie, să prevenim riscurile, să prevenim vulnerabilitatea fără această funcție”, a declarat Natalia Plugaru.


Ministrul a precizat că rețeaua specialiștilor în protecția copilului trebuie extinsă, deoarece există comunități în care aceștia nu sunt încă disponibili.


„Faptul că noi am reușit să instituim această funcție de specialist în protecția drepturilor copiilor la nivel comunitar și avem astăzi 288 de specialiști este un pas important. Nu este destul, trebuie să extindem”, a spus oficialul.


Natalia Plugaru a menționat și importanța cadrului legal în domeniul protecției copilului.


„Am avut voință politică să instituim și un cadru legal de reglementare a acestor servicii. Faptul că noi suntem membri ai Convenției ONU pentru protecția drepturilor copilului, că am ratificat toate protocoalele obligatorii și cele opționale, ca țară ne-am asumat faptul că avem o lege privind protecția copiilor în situații de risc”, a declarat ministrul.


Republica Moldova devine în septembrie un hub de învățare și schimb de experiență în reforma sistemului de îngrijire a copilului. În perioada 14–18 septembrie, specialiști din mai multe state se află în Moldova pentru a înțelege cum a fost realizată tranziția de la îngrijirea copiilor în instituții rezidențiale la servicii care îi sprijină să crească în familie și comunitate.

Timp de cinci zile, participanții urmăresc parcursul acestei reforme și discută cu oamenii care au construit-o și care continuă să o dezvolte astăzi. Programul urmărește principalele etape ale reformei – de la închiderea instituțiilor rezidențiale și dezvoltarea alternativelor de tip familial până la prevenirea separării copilului de familie, intervenția timpurie, educația incluzivă și extinderea serviciilor la nivel comunitar.

Vizita internațională este organizată de Lumos Moldova și valorifică experiența acumulată în cadrul reformei coordonate la nivel național de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Pe 16 septembrie, experiența acumulată în procesul de reformă a fost adusă în centrul unei conversații publice în cadrul evenimentului „ACASĂ, fără ghilimele”, organizat la Digital Park. La aceeași masă s-au întâlnit reprezentanți ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Sănătății, UNICEF și Uniunii Europene, alături de organizații ale societății civile și oameni care au implementat sau au trăit direct schimbarea.

În cadrul evenimentului a fost prezentat Moldova Learning Hub, prin care experiența acumulată în Republica Moldova va fi documentată și pusă la dispoziția profesioniștilor, organizațiilor și instituțiilor care lucrează la transformarea sistemelor de îngrijire a copilului. Astfel, lecțiile învățate aici vor putea fi dezvoltate și folosite de alte țări care trec prin procese similare.

Programul internațional va continua până pe 18 septembrie cu sesiuni dedicate prevenirii separării copilului de familie și dezvoltării serviciilor care pot înlocui îngrijirea rezidențială. Participanții vor analiza experiențele văzute în Moldova și modul în care unele dintre soluțiile dezvoltate aici pot fi adaptate în propriile țări.