Ion Ungureanu a fost petrecut pe ultimul drum

Chişinău, 31 ian. /MOLDPRES/. Cunoscutul actor şi regizor Ion Ungureanu, fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, ministru al Culturii în anii 1990-1994, Artist al Poporului, laureat al Premiului Național, a fost petrecut astăzi pe ultimul drum, cu onoruri militare. Artistul s-a stins din viaţă sîmbătă, 28 ianuarie, într-un spital din Bucureşti, informează MOLDPRES.

În dimineaţa zilei de astăzi, la Catedrala „Sfînta Teodora de la Sihla” a avut loc o slujbă de pomenire, oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu protoiereul Ioan Ciuntu, după care sicriul cu corpul neînsufleţit al artistului a fost adus la Palatul Naţional „Nicolae Sulac”.

Mii de oameni s-au adunat la palat ca să-şi ia rămas bun de la Ion Ungureanu, considerat drept „unul din pilonii culturii naţionale”. Un ultim omagiu au venit să-i aducă astăzi şi preşedintele Parlamentului R. Moldova, Andrian Candu, prim-ministrul Pavel Filip, primul Preşedinte al R. Moldova, Mircea Snegur, fostul şef al statului, Nicolae Timofti, deputaţi, miniştri, reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Chişinău, oameni de cultură şi artă.

Tot aici a avut loc un miting de doliu. În cadrul acestuia, scriitorul Andrei Strîmbeanu a menţionat că omul este suma faptelor sale. „Ion Ungureanu a devenit istorie. El a făcut mai multe fapte bune: a fondat Teatrul „Luceafărul”, unde s-au format doi dramaturgi: Aureliu Busuioc şi subsemnatul, a deschis Teatrul „Eugene Ionesco”, a redeschis Teatrul Naţional, redevenit între timp „Mihai Eminescu”, a extins Aleea Clasicilor Literaturii Române, a readus statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfînt la locul său iniţial, a închis cîteva muzee sovietice şi a înfiinţat altele noi, naţionale”, a  constatat Andrei Strîmbeanu.

La rîndul său, ex-preşedintele Mircea Snegur a subliniat că Ion Ungureanu a lăsat urme adînci în teatru şi cinematografie, în cultura noastră naţională. „În calitatea mea de preşedinte, am susţinut toate ideile şi iniţiativele ministrului Ion Ungureanu, printre care şi cea de reinstalare a monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfînt la locul cuvenit”, a  accentuat Mircea Snegur.

Ministrul Culturii, Monica Babuc, l-a caracterizat pe Ion Ungureanu drept un mare domn al culturii naţionale şi al spiritualităţii noastre. „Ne rostea texte durute despre istoria naţională, despre lupta pentru limba noastră şi revenirea la alfabetul latin, a citit în Piaţa Marii Adunări Naţionale Declaraţia de Independenţă a R. Moldova. Era prezent la toate evenimentele culturale, la festivalurile de muzică, poezie şi teatru”, a remarcat Monica Babuc.

Potrivit academicianului Mihai Cimpoi, Ion Ungureanu a fost un fenomen, un erou al culturii noastre naţionale. „De obicei, cînd o personalitate pleacă în eternitate zicem că a lăsat un loc gol în urma sa. Ion Ungureanu lasă în urma sa un mare plin”, a constatat Mihai Cimpoi.

Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Gheorghe Duca, a subliniat că Ion Ungureanu este o conştiinţă naţională. În acelaşi timp, scriitorul Nicolae Dabija a accentuat că a murit omul –legendă Ion Ungureanu, dar s-a născut o legendă – Ion Ungureanu.

În drum spre Cimitirul Central Ortodox de pe strada Armenească, unde artistul a fost înmormîntat, cortegiul funerar a trecut prin locurile cele mai importante care au marcat activitatea distinsului om de cultură.

Tot astăzi, Primăria municipiului Chişinău a coborît în bernă cele trei drapele de la intrarea în sediul instituţiei: drapelul oraşului Chişinău, al Uniunii Europene şi drapelul de stat. De asemenea, s-a propus ca o stradă sau o instituţie din Chişinău să poarte numele maestrului Ion Ungureanu, iar o decizie în acest sens va fi înaintată spre aprobare Consiliului municipal Chişinău.

Ion Ungureanu s-a născut la 2 august 1935 în satul Opaci, raionul Căușeni. A fost unul din cei 278 de deputați care au votat Declarația de Independență a Republicii Moldova, la 27 august 1991, și cel care a citit Declarația în Piața Marii Adunări Naționale. El a fost ministru al Culturii și Cultelor al Republicii Moldova în perioada 1990 – 1994 şi din 1995 pînă în 2005 – vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale Române din Bucureşti.

(Reporter N. Roibu, editor A. Răileanu)