Criticul și istoricul literar Ana Bantoș a lansat o carte despre literatura română

Chişinău, 13 apr. /MOLDPRES/. La Biblioteca ”Onisifor Ghibu”  din Chișinău a avut loc ieri lansarea cărții ”Regăsirea de sine în literatura română”, apărută recent la Editura ”Arc”, semnată de criticul și istoricul literar Ana Bantoș, doctor habilitat în filologie, conferențiar universitar și a revistei ”Limba Română”  nr.1-2, 2024, redactor-șef Alexandru Bantoș, informează MOLDPRES.

Potrivit editorilor, autoarea urmărește traseul regăsirii de sine a scriitorului român, inclusiv cel basarabean, precum și modalitățile artistice de developare a mentalității aflate între totalitarism și postcomunism. Lucrarea Anei Bantoș este un studiu substanțial de filosofie a formelor și tendințelor literare din Basarabia, analizate în interdependență cu literatura română și cu conceptele europene moderne. Studenți, cercetători, cadre didactice, au în cartea respectivă o sursă prețioasă de informare, un model de analiză documentară a literaturii și o valoroasă cercetare literară, realizată cu acribia și pasiunea unui spirit feminin ce excelează în analiză și argumentare.

Solicitată de agenție, Ana Bantoș a menționat că în această carte se referă la creația scriitorilor din diferite generați: de la Ion Druță, Vasile Vasilache, Serafim Saka, Aureliu Busuioc, Vladimir Beșleagă, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Ion Vatamanu, Nicolae Dabija, Leonida Lari, Vasile Romanciuc, Arcadie Suceveanu, până la generația optzecistă: Eugen Cioclea, Emilian Galaicu-Păun, Vasile Gârneț, Vitalie Ciobanu, Anatol Moraru, Nicolae Leahu, Maria Șleahtițchi, și chiar până la cei care s-au afirmat după anul 2000.

În debutul manifestării, scriitoarea Maria Pilchin, care s-a produs și în calitate de moderatoare, a afirmat că o carte de critică literară „nu este facilă”. ”Ana Bantoș știe să-și construiască foarte delicat și elegant o carte, e o eleganță feminină de a construi în acest fel, care de multe ori, trebuie să recunoaștem, este dificil de interpretat și receptat”, a constatat Maria Pilchin.

În context, scriitorul Arcadie Suceveanu a remarcat că  aceasta este poate cea mai reușită și mai valoroasă carte a autoarei. ”În această carte, Ana Bantoș, într-o anumite privință,  s-a întrecut pe sine. Dacă ar fi să definim această carte printr-o singură frază, trebuie să spunem: este o carte despre criza noastră identitară,  care generează crize  sociale, crize în cultura noastră, în istoria noastră. Tocmai despre aceste aspecte, reprezentări ale memoriei noastre istorice, ale memoriei noastre literare, a crizei noastre identitare, vorbește, în mare parte  această carte. Ana Bantoș manifestă în această carte, ca și în alte cărți, un spirit de sinteză. Face panorame ale istoriei literaturii noastre, vorbind mai ales despre regăsirea de sine în literatura basarabeană – flux și reflux, reprezentările marginalității. Este o temă foarte interesantă, care ne caracterizează în mod deosebit pe noi, basarabenii”, a mai spus Arcadie Suceveanu.

Ana Bantoș s-a născut la 7 aprilie 1951 în satul Chirianca, Strășeni. Și-a făcut studiile la Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova (1968-1973). În 1998 a obținut titlul de doctor în filologie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, cu o monografie despre poezia română basarabeană, sub îndrumarea lui Constantin Ciopraga, iar în 2010  - titlul de doctor habilitat, la Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei, cu o monografie despre literatura română din Basarabia postbelică. A activat la Institutul de Filologie al AŞM din 1973, parcurgând calea de la cercetător științific inferior până la cea de cercetător științific coordonator și director, funcție pe care a deținut-o în perioada 2007-2009. Între anii 2001-2010 a fost titulară la Catedra de Literatură universală a Universității de Stat din Moldova, iar din 2013 – este titulară la Catedra de Literatura română și comparată a Universității de Stat „A. Russo” din Bălți. A fost consilierul Ministrului Educației (2016-2018).

A debutat editorial cu volumul ”Creație și atitudine” (1985), urmat de cărțile de critică și istorie literară ”Recuperarea autenticității” (2006), „Dinamica sacrului în poezia basarabeană contemporană” (2000), ”Deschidere spre universalism. Literatura română din Basarabia postbelică” (monografie, 2010, 2014), ”Literatura basarabeană și modelele literare europene” (2013).  A participat la elaborarea Dicționarului General al Literaturii Române, în cadrul Academiei Române (din 2011 până în 2013). A publicat circa 300 de articole și studii, unele dintre ele fiind traduse în limbile franceză, rusă, italiană, lituaniană și maghiară. Ana Bantoș a fost distinsă cu Diploma de Onoare a Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei (2001) și Diploma Ministerului Educației (2011), cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (2001, 2007), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (2011), Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2011), Premiul „Cezar Ivănescu” al Salonului Internațional de Carte Românească (Iași, 2011), Premiul pentru critică literară al Salonului Internațional de Carte (Chișinău, 2013). Deține Ordinul de Onoare al Republicii Moldova (2010) și Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofițer, Categoria A „Literatură”, din partea președintelui României (2019).