BTA: Bulgarian Telegraph Agency prezintă publicații în limba engleză la London Book Fair

Bulgarian News Agency (BTA) și-a prezentat publicațiile în limba engleză la London Book Fair, în cadrul deschiderii standului Bulgariei organizat de Bulgarian Cultural Institute in London. În intervenția sa la eveniment, directorul general al BTA, Kiril Valchev, a declarat că cărțile și publicațiile culturale dezvăluie „cea mai frumoasă față a Bulgariei” în fața lumii, transmite BTA.

„Cărțile sunt chipul unei națiuni, iar revista LIK a BTA arată cea mai frumoasă față a Bulgariei la cea de-a treia participare consecutivă a țării la Târgul de Carte de la Londra – fața științei și culturii bulgare”, a spus Valchev în discursul său.

La ediția din acest an a târgului, BTA prezintă zece numere ale revistei LIK în limba engleză, publicată pentru prima dată în 1965, precum și o carte dedicată istoriei și arhivelor agenției naționale de presă a Bulgariei.

Printre publicațiile evidențiate se numără două ediții ale revistei LIK dedicate prezenței Bulgariei în Antarctica: „Știința bulgară în Antarctica” și „Spre Antarctica și înapoi sub un drapel bulgar”.

Acestea sunt prezentate alături de două volume pe aceeași temă care au deschis standul Bulgariei la târg: „Antarctica – Istorie, natură, exploratorii polari bulgari”, semnată de prof. Christo Pimpirev și Iglika Trifonova, și „Christo Pimpirev: Autostopistul Antarcticii”, de Iglika Trifonova.

Valchev a menționat că publicațiile au fost prezentate deja în seara precedentă într-o sală arhiplină la Institutul Cultural Bulgar din Londra, alături de autori și de renumitul interpret și compozitor de caval Theodosii Spassov. Muzica sa originală, înregistrată în Antarctica, însoțește prezentările publicațiilor bulgare dedicate continentului în cadrul evenimentelor din Londra.

Pe lângă edițiile dedicate Antarcticii, BTA prezintă și alte numere ale revistei LIK în limba engleză, precum: „Amprenta bulgară în spațiu”, „Academia Bulgară de Științe la 155 de ani”, „Bulgaria în UNESCO”, „Christo și Jeanne-Claude – 90 de ani în eternitate”, „Bulgaria la expozițiile mondiale”, „Vocea bulgarilor din Ucraina”, „LIK la 60 de ani” și ediția specială „Noul vin bulgar deschide drumul”.

Valchev a explicat că numele revistei provine din inițialele cuvintelor bulgare pentru literatură, artă și cultură, iar cuvântul „lik” înseamnă, de asemenea, „chip”.

„Revista care acum șaizeci de ani a devenit o «fereastră către lume» pentru bulgari se transformă astăzi într-o «fereastră către Bulgaria» pentru restul lumii”, a spus el, menționând că LIK apare în prezent nu doar în limba engleză, ci și în spaniolă, franceză, germană și japoneză.

BTA prezintă, de asemenea, cartea „125 de ani Agenția Bulgară de Știri. Știrile reale: povești din arhivă 1898–2023”, care urmărește istoria agenției prin intermediul știrilor din arhivă.

Volumul include pentru fiecare an de la fondarea BTA, în 1898, câte o știre din Bulgaria și una din lume. Pentru anul 1971 – anul în care a avut loc prima ediție a Târgului de Carte de la Londra – au fost selectate, printre altele, știrile despre moartea celebrilor fotbaliști bulgari Georgi Asparuhov (Gundi) și Nikola Kotkov într-un accident rutier, precum și despre crearea statului United Arab Emirates.

Valchev a subliniat că aceste exemple arată cum știrile pot lăsa o amprentă durabilă în istorie, asemenea literaturii.

El a evidențiat, de asemenea, că realizările științifice ale Bulgariei, inclusiv cercetările din Antarctica, demonstrează că impactul global nu este determinat de dimensiunea unei țări.

„Publicațiile despre cercetările bulgare din Antarctica demonstrează că nu există națiuni mari sau mici”, a spus el, oferind ca exemplu și literatura, amintindu-l pe scriitorul bulgar Georgi Gospodinov, câștigător al International Booker Prize în 2023.

Referindu-se la exploratorii britanici Robert Falcon Scott și Ernest Shackleton, care au descris cândva Antarctica drept „un loc îngrozitor” și „ultima mare sălbăticie”, Valchev a afirmat că acest continent este astăzi tot mai mult privit ca un spațiu al cooperării și al viitoarelor descoperiri științifice.

„Antarctica este continentul viitorului”, a spus el, reluând descrierea profesorului Pimpirev și subliniind că colaborarea internațională de acolo arată cum provocările pot deveni „doar lucruri care trebuie depășite”, în cuvintele lui Shackleton.