Debitul Dunării începe să crească la intrarea în România

Ploile înregistrate recent în bazinul superior al Dunării au început să se resimtă în România, unde fluviul începe să înregistreze primele creșteri ale debitelor la intrarea în țară, după două săptămâni de scădere constantă, dar acestea sunt încă semnificativ sub nivelul celor înregistrate în ziua instituirii stării de alertă energetică în România, potrivit diagnozelor și prognozelor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor(INHGA). Creșterea nu se va resimți imediat la bazinul de aspirație al pompelor de răcire al reactoarelor de la Cernavodă, acolo unde se derulează, încă de sâmbătă, lucrări de dragare, transmite Mediafax, preluat de MOLDPRES.

Debitul Dunării la intrarea în țară, pe secțiunea Baziaș, a fost în creștere în intervalul luni – marți dimineață, ajungând la valoarea de 1.350 metri cubi pe secundă, de la valoarea de 1.300 m3/s, din ziua precedentă, când fusese staționar. Nivelul este în continuare de aproape trei ori mai mic decât media multianuală a lunii august (3900m3/s), arată datele oficiale ale Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA).

Potrivit specialiștilor, debitele au început să crească datorită ploilor recente înregistrate cu precădere în Austria.

Acestea vor continua să urce, potrivit prognozei pe întreaga săptămână. Astfel, în dimineața zile de 31 august, INHGA estimează să debitul la intrarea în România va fi în creștere până la valoarea de 1.600 m3/s.

Cea mai recentă prognoză arată însă că după două zile la această valoare, debitul revine pe trend de scădere, pe 1 septembrie. Teoretic, durează aproximativ cinci zile ca apele fluviului să ajungă de la intrarea în țară la Cernavodă, potrivit specialiștilor.

România este în stare de alertă energetică, din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW), pe 28 iulie, din cauza debitelor foarte scăzute ale Dunării, care au dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de pe fluviu de la intrarea în țară, cu o cotă de 10-15% din totalul generat la nivel multianual. Centrala de la Cernavodă asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ 20% din producția națională de energie.

Pe 1 august, debitul fluviului la intrarea în țară era în ușoară scădere, ajungând la valoarea de 1.550 m3/s.

Lunea trecută, pe 17 august, debitul Dunării ajunsese la 1.350 de metri cubi pe secundă la Porțile de Fier, semnificativ sub nivelul minim istoric înregistrat în amenajarea hidrologică de pe fluviu la intrarea în țar.

Recordul anterior la Porțile de Fier a fost raportat acum aproape 23 de ani, în septembrie 2003, când debitul a fost de 1.474 mc/s. În același an a fost și prima – și singura dată până pe 13 iulie – când România a rămas fără energie nucleară din cauza nivelul extrem de scăzut al apelor Dunării în bazinul de aspirație al pompelor de răcire a condensatoarelor turbinei de la Centrala nucleară de la Cernavodă.