Peste 20 de ţări participă la Consiliul pentru Pace, creat de Donald Trump

Preşedintele SUA, Donald Trump, va găzdui joi, la Washington, o primă reuniune a nou creatului său Consiliu pentru Pace, în cadrul căreia va anunţa că statele membre s-au angajat să aloce peste 5 miliarde de dolari pentru eforturile de reconstrucţie şi umanitare din Gaza, a anunţat miercuri Casa Albă, transmite news.ro, preluat de MOLDPRES.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat miercuri că peste 20 de ţări vor participa la reuniune, adăugând că statele membre s-au angajat să furnizeze mii de persoane pentru o forţă internaţională de stabilizare în Gaza, relatează Reuters.

Leavitt a spus că Trump va prezida prima parte a reuniunii de joi, apoi va pleca din Washington pentru o vizită în Georgia.

Trump a semnat la 23 ianuarie la Davos, în Elveţia, documentele prin care a fost înfiinţat Consiliul pentru Pace. Crearea Consiliului fusese aprobată printr-o rezoluţie a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, ca parte a planului lui Trump pentru Gaza.

„Preşedintele are un plan şi o viziune foarte îndrăzneţe şi ambiţioase pentru reconstrucţia şi refacerea Gazei, care sunt în plină desfăşurare datorită Consiliului pentru Pace”, a spus Leavitt. „Aceasta este o organizaţie legitimă, care are zeci de ţări membre din întreaga lume”, a precizat ea.

În timp ce puterile regionale din Orientul Mijlociu, inclusiv Turcia, Egiptul, Arabia Saudită şi Qatar, precum şi marile ţări emergente, cum ar fi Indonezia, s-au alăturat Consiliului, puterile globale şi aliaţii tradiţionali occidentali ai SUA au fost mai precauţi.

Cardinalul Pietro Parolin, cel mai înalt oficial diplomatic al Vaticanului, a declarat marţi că eforturile de gestionare a situaţiilor de criză ar trebui să fie coordonate de Organizaţia Naţiunilor Unite. Papa Leon, primul papă american şi critic al unor politici ale lui Trump, a fost invitat să se alăture Consiliului în ianuarie, dar a declinat invitaţia.

Întrebată despre decizia Vaticanului de a nu participa la iniţiativă, Leavitt a calificat această mişcare ca fiind „profund regretabilă”.

Dintre cele cel puţin 60 de ţări invitate, 27 au acceptat până acum invitaţia de a face parte din Consiliu.

Bulgaria, Ungaria, Albania şi Kosovo sunt singurele ţări europene care s-au alăturat Consiliului ca membri.

În ultima lună, Italia, Cipru, Grecia şi România, precum şi Uniunea Europeană, au decis să se alăture reuniunii de la Washington în calitate de observatori, ceea ce înseamnă că nu vor participa la luarea deciziilor. În afară de Cipru şi România, niciuna dintre aceste ţări nu este reprezentantă la reuniunea de joi de la Washington de preşedinte.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost invitată, dar o va trimite în locul ei pe Dubravka Suica, comisarul european pentru Mediterana. Potrivit unui purtător de cuvânt, UE are „o serie de întrebări” cu privire la anumite părţi din statutul consiliului. Multe ţări au respins invitaţia din cauza unor întrebări similare.

Conform planului lui Trump pentru Gaza, care a dus la un armistiţiu fragil în octombrie, Consiliul urmează să supravegheze guvernarea temporară a Gazei. Dar Trump a declarat ulterior că acest Consiliu, cu el în calitate de preşedinte, se va extinde pentru a aborda conflictele globale. Acest lucru a stârnit îngrijorări că noul Consiliu al Păcii ar putea încerca să rezolve alte conflicte din întreaga lume şi să concureze cu Organizaţia Naţiunilor Unite.

Se preconizează că reuniunea de joi se va concentra exclusiv pe Gaza, dincolo de actualul armistiţiu fragil între Hamas şi Israel.