Premiul Nobel pentru Chimie pe 2026, acordat lui Henri B. Kagan şi Kenso Soai

Academia Regală Suedeză de Ştiinţe a decis miercuri să acorde Premiul Nobel pentru Chimie din 2026 lui Henri B. Kagan şi Kenso Soai „pentru descoperirea efectelor neliniare şi a autocatalizei în sinteza organică asimetrică”, transmite news.ro, preluat de MOLDPRES.

Unele molecule, precum aminoacizii, există sub forma a două variante care sunt imagini în oglindă una faţă de cealaltă. Cu toate acestea, organismele vii conţin doar una dintre aceste imagini în oglindă. Modul în care ar fi putut apărea o astfel de asimetrie chimică a reprezentat mult timp un mister pentru chimişti. Henri B. Kagan şi Kenso Soai au primit Premiul Nobel pentru Chimie din 2026 pentru descoperirea unei soluţii la această enigmă, potrivit comunicatului Comitetului Nobel.

Chimia vieţii este ceea ce chimiştii numesc „homochirală”, termen derivat din cuvintele greceşti care înseamnă „acelaşi” şi „mână”. La fel ca mâinile, toţi aminoacizii există sub forma a două variante oglindite, dar numai una dintre ele se regăseşte în proteinele din celulele tale. Cealaltă variantă se întâlneşte foarte rar în natură.

Multă vreme, chimiştii s-au întrebat cum poate apărea homochiralitatea. Când au început să experimenteze cu reacţii chimice care pot forma două molecule oglindite, au obţinut întotdeauna proporţii egale ale ambelor în eprubetele lor. Cu toate acestea, chimiştii s-au străduit să producă doar una dintre aceste imagini oglindite, deoarece în dezvoltarea moleculelor care vor interacţiona cu fiinţele vii – cum ar fi în cazul produselor farmaceutice – doar o singură imagine oglindită va avea efectul dorit.

Premiul Nobel pentru Chimie din 2026 recunoaşte descoperirile care le-au permis chimiştilor să conducă reacţii chimice ce duc la homochiralitate.

Henri Kagan a făcut primul pas decisiv în 1986, când a descoperit o nouă metodă de manipulare a reacţiilor chimice. Acest lucru i-a permis să obţină un exces mai mare al uneia dintre imaginile oglindite decât se credea posibil până atunci.

Kenso Soai a făcut următorul pas, transmite Academia. În 1995, o publicaţie importantă descrie modul în care a conceput prima reacţie chimică din istorie care avea potenţialul de a fi homochirală. În 2003, a reuşit în sfârşit. A prezentat o reacţie în care s-a format doar una dintre cele două imagini oglindite posibile. În afară de viaţa însăşi, nimeni nu mai realizase până atunci această performanţă.

Datorită lui Henri Kagan şi Kenso Soai, ştim acum cum poate apărea homochiralitatea. Descoperirile lor au avut un rol decisiv pentru chimiştii care concep reacţii pentru producţia de produse farmaceutice.

Anul trecut, Susumu Kitagawa, Richard Robson şi Omar M. Yaghi au fost recompensaţi cu Nobel „pentru dezvoltarea structurilor metal-organice”.