Criza energetică provocată de războiul din Iran accelerează tranziția globală de la combustibilii fosili

Criza energetică declanşată de războiul din Iran determină guvernele din întreaga lume să regândească dependenţa de petrol şi gaze, orientându-se către energie nucleară, surse regenerabile şi diversificarea aprovizionării, transmite Reuters, preluat de news.ro și MOLDPRES.

Blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran, după atacurile SUA şi Israel din 28 februarie, a generat cea mai gravă perturbare a pieţelor energetice din ultimele decenii. Aproximativ 20% din livrările globale de petrol şi gaze naturale lichefiate au fost afectate, iar preţul petrolului a depăşit 100 de dolari pe baril.

Criza actuală este a treia mare perturbare energetică a acestui deceniu, după pandemia din 2020 şi invazia Rusiei în Ucraina din 2022, ambele contribuind la creşterea inflaţiei globale.

În acest context, marile economii îşi ajustează strategiile energetice. Europa a anunţat noi garanţii financiare pentru energia nucleară, după ani în care mai multe state au închis reactoare. Oficialii europeni admit acum că reducerea ponderii energiei nucleare în ultimele decenii a fost o greşeală strategică.

În Asia, regiunea cea mai dependentă de importurile din Orientul Mijlociu, impactul este imediat. Rafinăriile din Singapore şi Malaysia au redus producţia, iar companii din Japonia şi Taiwan au diminuat livrările. În Taiwan, autorităţile analizează redeschiderea ultimei centrale nucleare închise recent, în timp ce Japonia accelerează planurile de repornire a reactoarelor oprite după dezastrul de la Fukushima.

China, cel mai mare consumator global de energie şi principal importator de petrol iranian, a redus activitatea rafinăriilor şi a interzis exporturile de combustibil pentru a proteja piaţa internă. În acelaşi timp, Beijingul îşi accelerează tranziţia către energie regenerabilă şi îşi extinde rezervele strategice. Economia chineză este relativ mai protejată datorită rezervelor mari şi electrificării avansate, cu peste jumătate din energia produsă din surse regenerabile şi o pondere ridicată a vehiculelor electrice.

Uniunea Europeană resimte direct creşterea costurilor, factura importurilor de combustibili fosili majorându-se cu aproximativ 6 miliarde de euro de la începutul conflictului. Bruxelles-ul pregăteşte măsuri pentru a limita impactul asupra consumatorilor, inclusiv ajustări ale pieţei de carbon şi scheme de sprijin.

În Statele Unite, unde dependenţa de importuri este mai redusă, accentul este pus pe stabilizarea preţurilor globale. Administraţia americană a relaxat parţial sancţiunile asupra Rusiei pentru a permite creşterea exporturilor de petrol, în încercarea de a tempera piaţa.

Criza ar putea duce şi la o reconsiderare a sancţiunilor occidentale asupra gazului natural lichefiat rusesc, pe fondul dificultăţilor de aprovizionare din Europa şi Asia.

Pe termen lung, tranziţia către energie verde ar putea reduce vulnerabilitatea la astfel de şocuri, însă există riscul apariţiei unor noi dependenţe, în special faţă de China, care domină tehnologiile pentru energie curată.