INTERVIU MOLDPRES // Directorul Serviciului Vamal, Radu Vrabie: „R. Moldova deține experiența necesară pentru a contribui la dezvoltarea sistemului vamal european”

Gestionarea eficientă a fluxurilor la frontieră a devenit, în ultimii ani, o provocare majoră pentru autoritățile din Republica Moldova, pe fondul schimbărilor regionale și al creșterii volumului de tranzit. Reconfigurarea rutelor comerciale, în special după declanșarea războiului din Ucraina, a sporit necesitatea unor soluții rapide și eficiente pentru fluidizarea traficului.

La această etapă, Serviciul Vamal și-a asumat un rol esențial în facilitarea comerțului și asigurarea unui control eficient la punctele de trecere a frontierei. Cooperarea cu autoritățile din România și Ucraina, implementarea controlului coordonat și adaptarea infrastructurii sunt doar câteva dintre măsurile menite să reducă timpii de așteptare și să sprijine mediul de afaceri.

Directorul Serviciului Vamal, Radu Vrabie, a acordat un interviu în exclusivitate Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES, în care a vorbit despre digitalizarea serviciilor vamale, fluidizarea traficului la graniță, instituirea controlului coordonat, combaterea contrabandei și racordarea legislației vamale naționale la cea a Uniunii Europene.

MOLDPRES: Fluidizarea traficului în posturile de traversare a frontierei cu România și Ucraina este una din acțiunile prioritare asumate de Serviciului Vamal. În ce măsură vă reușește să gestionați traficul, având în vedere creșterea fluxului de persoane și mărfuri?

Radu Vrabie: Fluidizarea traficului în posturile vamale este una dintre prioritățile noastre. Ne propunem să facilităm comerțul, mai ales exporturile, pentru a le oferi agenților economici din Republica Moldova posibilitatea de a ajunge cât mai repede la piețele de destinație. În ultimii ani, în special după începerea războiului, cea mai mare parte a comerțului s-a transferat pe frontiera de vest, cu România. Acum patru ani se atestau rânduri mari. Cu toate acestea, colegii mei, împreună cu cei de la Poliția de Frontieră, au reușit să gestioneze aceste fluxuri.

În prezent, aceste fluxuri sunt coordonate ușor și profesionist. Avem o conlucrare foarte bună cu partenerii din România. Periodic, avem discuții, analizăm fluxurile și încercăm să găsim soluții pentru fluidizare.

Dacă ne referim la controlul coordonat, avem pe frontiera cu România două posturi vamale  unde acesta este aplicat pe sensul de ieșire din țară: Leușeni-Albița și Giurgiulești-Galați. Intenționăm să continuăm această practică, în vederea instituirii controlului coordonat și în alte posturi vamale de frontieră/puncte de trecere a frontierei de stat, cum ar fi Ungheni-Ungheni. Ne propunem să avem control coordonat bidirecțional, adică atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și pe cel al României. Acest mecanism a dat rezultate și vedem în timp că lucrurile s-au îmbunătățit. Mai sunt chestiuni tehnice pe care urmează să le definitivăm, dar este un proces care se află în permanentă îmbunătățire.

În postul Leușeni-Albița, Acordul privind controlul coordonat este prelungit anual. Astfel, facem o analiză a fluxurilor și a deficiențelor. După aceasta, împreună cu Poliția de Frontieră, venim cu propunerea către omologii din România de a prelungi acest Acord. Documentul urmează a fi semnat în luna aprilie 2026.

Din cauza războiului, situația la frontiera cu Ucraina este mai specifică. În pofida acestui fapt, toate posturile vamale funcționează în regim normal. Avem șapte posturi vamale de frontieră, care activează în baza unui tratat dintre Moldova și Ucraina, unde este instituit control comun.

Intenționăm, împreună cu colegii din Ucraina, să analizăm cele 67 de puncte de trecere moștenite din perioada sovietică - internaționale, interstatale și locale - pentru a vedea care își justifică existența, atât din perspectiva traficului de călători, cât și a celui de bunuri. Vom veni cu o propunere de optimizare: mai puține puncte, dar mai bine dotate. Acțiunile nu vor afecta viața oamenilor, ci va adapta sistemul la actualele realități economice.

Suntem într-o situație favorabilă: cu ambele state vecine avem relații foarte bune. La începutul mandatului am participat la o ședință trilaterală la Cernăuți, unde am stabilit mai multe acțiuni, în special privind contracararea fraudelor și eficientizarea controlului. De asemenea, am fost recent și într-o vizită la omologul meu din cadrul Autorității Vamale Române, unde am discutat despre cooperare bilaterală și suportul României în procesul de integrare europeană.



MOLDPRES: Ce acțiuni veți întreprinde în perioada sărbătorilor pascale pentru a fluidiza traficul la frontieră?

Radu Vrabie: La finalul lunii martie vom avea ședințe separate cu colegii din România și Ucraina. De obicei, cu două săptămâni înainte de Paște, începe creșterea fluxului de călători, cu valori sporite în zilele premergătoare sărbătorii. În perioada vacanței copiilor, fluxul se direcționează din țară spre Europa. Un flux sporit se atestă și în ajun de Paștele Blajinilor, apoi când plecă cetățenii din diasporă.

Astfel, în această perioadă vom dispune suplinirea personalului de control. Totodată, are loc optimizarea infrastructurii, fiind deschise artere suplimentare de control și, acolo unde este necesar, se aplică procedura „Revers” - redirecționarea sensurilor de circulație. La fel, se aplică separarea fluxurilor de transport - direcționarea distinctă a camioanelor, autoturismelor și autocarelor, fapt care contribuie la o organizare mai eficientă a traficului.

De asemenea, pentru a asigura o traversare eficientă și confortabilă a frontierei de stat, Serviciul Vamal vine cu un set de recomandări pentru călători. Astfel, în scopul minimizării timpului de traversare a frontierei, autoritățile recomandă tranzitarea tuturor punctelor de trecere existente pentru a nu suprasolicita doar unele dintre ele și pentru a evita formarea rândurilor.

Este necesară verificarea valabilității şi statutului documentului de călătorie în baza căruia se traversează frontiera de stat. Totodată, puteți consulta aplicația „Traficul on-line în posturile vamale de frontieră” de pe pagina oficială a Serviciului Vamal, pentru a cunoaște în timp real situația din posturile de trecere a frontierei”.

La fel, este funcțional 24/24 Centrul Unic de Apel al Serviciului Vamal la numărul: +373 22 78-88-88 și Call Centru al Poliției de Frontieră la numărul: + 373 22 259 717, unde fiecare cetățean are posibilitatea să primească o consultație privind situația la frontieră, regulile de trecere și alte informații de ordin public.



MOLDPRES: Organele de forță au sesizat anterior cazuri de corupție ce vizează funcționari vamali. La această etapă, mai multe procese de investigații sunt în desfășurare. Dumneavoastră câtă încredere aveți în subalterni și ce acțiuni întreprindeți în calitate de director al instituției pentru a minimiza abaterile de la etica profesională?

Radu Vrabie: În pofida imaginii care este deseori proiectată în exterior, majoritatea colegilor din Serviciul Vamal sunt de bună credință. Am încredere în abilitățile lor profesionale și în integritatea lor. Cu toate acestea, ca în orice instituție cu risc de corupție, deținem mecanisme interne de gestionare a situațiilor. Suntem în proces de elaborare a Planului de integritate al instituției, care va fi publicat pe pagina web și va putea fi monitorizat din exterior. Avem un serviciu de integritate care efectuează monitorizări, vizite și discuții cu funcționarii vamali. Nu în ultimul rând, cooperăm cu instituțiile abilitate în lupta împotriva corupției.

Vreau să subliniez și importanța culturii instituționale. Este esențial să motivăm persoanele integre și să promovăm exemplele pozitive. Cei integri vor fi motivați, iar cei care nu respectă legea vor fi sancționați. Sper ca acest mesaj să fie auzit și să avem mai multe situații de prevenire decât de combatere a corupției.

În cazul depistării unor cazuri concrete, avem deschidere totală față de organele abilitate, le furnizăm toate informațiile necesare, inclusiv materiale video și alte probe relevante. În paralel, folosim și mecanismele interne. Avem o comisie de disciplină, analizăm cazul și, la constatarea abaterilor, persoana este eliberată din funcție. Dacă sunt necesare acțiuni procesuale, persoana vizată este suspendată pe durata anchetei.

Datele statistice indică o descreștere a cazurilor de corupție în rândul funcționarilor vamali. Totuși, fiecare caz este dureros pentru noi, întrucât afectează imaginea instituției, încrederea cetățenilor și a agenților economici. Sper ca, pe parcursul mandatului, să reducem acest fenomen și să recâștigăm încrederea cetățenilor.

De asemenea, unul dintre cele mai eficiente mijloace de combatere a corupției este salarizarea. Suntem o instituție finanțată din bugetul de stat. Desigur, ne-am dori remunerări mai mari pentru angajați. Există un proiect de lege privind salarizarea, aflat în proces de aprobare, care ar putea aduce majorări.



MOLDPRES: Care este amploarea fenomenului de contrabandă în Republica Moldova? Ce tipuri de mărfuri sunt cel mai frecvent introduse sau scoase ilegal din țară? Ce capacități deține Serviciul Vamal pentru a combate contrabanda?

Radu Vrabie: În ultima perioadă au existat mai multe capturi de produse din tutun, substanțe narcotice și o tentativă de scoatere ilegală a armelor. Există și cazuri de contrabandă cu mărfuri de larg consum. Suntem în proces continuu de îmbunătățire a procedurilor de control și colaborăm cu alte instituții pentru a susține schimbul de informații. Scopul este prevenirea, nu doar combaterea.

În prezent, instituția dispune de scanere la Costești, Leușeni, Sculeni, Giurgiulești, Palanca, Tudora și postul feroviar de la Ocnița. Din păcate, majoritatea sunt vechi, din anii 2007–2009. Avem un scanner nou, operaționalizat din anul 2025, care permite monitorizarea la distanță și realizarea unei analize eficiente a riscurilor. Intenționăm să procurăm mai multe scanere de acest fel și să le conectăm într-un sistem comun. Sperăm că acest lucru va fi posibil chiar în acest an, cu sprijinul partenerilor externi și al Ministerului Finanțelor. Acestea vor fi instalate prioritar pe frontiera cu Ucraina, dar și în punctele unde echipamentele sunt uzate, cum ar fi Leușeni și Sculeni.

MOLDPRES: Care sunt cele mai importante prevederi ce reglementează intrarea și ieșirea banilor din țară?

Radu Vrabie: Într-adevăr, avem cazuri în care cetățeni străini încearcă să treacă frontiera cu sume mai mari, fără a le declara. Aceștia trebuie să cunoască faptul că sumele până la 10 000 de euro pot fi transportate fără declarare, iar cele care depășesc acest prag trebuie declarate conform legislației. Suma ridicată de funcționarii vamali este pasibilă confiscării speciale, iar persoana riscă să fie sancționată contravențional sau penal.

În acest context, Serviciul Vamal recomandă cetățenilor să se informeze din timp și să respecte prevederile legale, pentru a evita sancțiuni sau reținerea valorilor nedeclarate.



MOLDPRES: Cetățenii Republicii Moldova, care revin cu traiul permanent în țară, vor continua să beneficieze de scutire la plata drepturilor de import pentru bunurile personale și un autovehicul. Ce condiții trebuie să respecte mai exact persoanele pentru a beneficia de aceste prevederi legale?

Radu Vrabie: Această măsură este rezultatul unui dialog dintre autorități și cetățenii din diasporă, fiind foarte solicitată și utilă, iar cel mai important facilitează revenirea acasă.

Pe scurt, vorbim despre o oportunitate oferită cetățenilor noștri de a reveni în Republica Moldova fără costuri suplimentare pentru bunurile personale și, în anumite condiții, pentru un autovehicul.

Pentru a beneficia de aceste facilități, persoana trebuie să fie cetățean al Republicii Moldova, să aibă cel puțin 18 ani și să poată demonstra că a locuit în afara țării o perioadă îndelungată – fie cel puțin 3 ani în ultimii 5 ani, fie o perioadă de până la 10 ani.

De asemenea, este important ca revenirea să fie una reală și durabilă. Persoana trebuie să declare că se va stabili în țară și va locui aici cel puțin 183 de zile pe an, pe o perioadă de minimum 3 ani.

În ceea ce privește autovehiculul, poate fi introdus un singur vehicul, cu anumite limitări – inclusiv în ceea ce ține de vechime, valoarea și capacitatea motorului, iar acesta nu trebuie să fie destinat activităților comerciale.

Totodată, bunurile personale trebuie să fie în cantități rezonabile, specifice uzului personal, și nu trebuie să indice o destinație comercială.

Un aspect foarte important este respectarea procedurii: cererea și documentele justificative se transmit în prealabil Serviciului Vamal, în format electronic, înainte de introducerea bunurilor în țară. După verificarea condițiilor, Serviciul Vamal emite o decizie, iar ulterior poate avea loc vămuirea cu aplicarea scutirii.

Pentru a veni în sprijinul cetățenilor, toate informațiile detaliate, condițiile complete, lista bunurilor, modelele de cereri și declarații pot fi consultate pe pagina oficială a Serviciului Vamal - http://www.customs.gov.md, în rubrica „Persoane fizice” subrubrica „Diaspora”.



MOLDPRES: Procesele vamale vizează în mod direct activitatea agenților economici pentru care o prioritate rămâne a fi digitalizarea. În ce măsură serviciile vamale răspund nevoilor antreprenorilor în ceea ce privește implementarea sistemelor moderne?

Radu Vrabie: Avem un amplu program de digitalizare, ce vizează cel puțin 25 de sisteme IT. Am înregistrat deja progrese: anul trecut am aderat la Convenția comună de tranzit a Uniunii Europene, ceea ce permite circulația mărfurilor fără declarații repetate în fiecare țară. Urmează digitalizarea a încă 18 sisteme. Zece decizii vamale vor fi digitalizate până la finalul lunii iunie. În același timp, discutăm constant cu mediul de afaceri pentru a adapta soluțiile la necesitățile reale.

În procesul de digitalizare, suntem mai avansați decât ne așteptam inițial. Înregistrăm rezultate bune, în ciuda resurselor limitate. Avem un plan solid și motivația de a continua.

De asemenea, sistemul digital de traversare programată a frontierei Border Queuing System (BQS), implementat de Serviciul Vamal la postul vamal Costești pe sensul de ieșire din țară, este unul de succes. Acesta a fost lansat în regim pilot la Costești. Ne dorim să-l extindem, însă este nevoie de parcări pentru camioane. La această etapă, suntem în discuții cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. La fel, încurajăm investițiile private în acest domeniu. Astfel, ne propunem să extindem sistemul la Leușeni, Sculeni și Giurgiulești, apoi în toate posturile vamale de frontieră.

MOLDPRES: Republica Moldova se apropie de o etapă decisivă în parcursul său european. În acest moment important, cât de pregătit este Serviciul Vamal, prin domeniul pe care îl gestionează, pentru a face față procesului de aderare?

Radu Vrabie: Suntem implicați în mai multe capitole de negociere. Nu avem restanțe, ba chiar depășim termenele stabilite. Lucrăm la alinierea Codului Vamal la legislația UE și la digitalizarea sistemelor. Sperăm să menținem acest ritm.

În procesul de aderare la UE, principalul beneficiu pentru agenții economici este predictibilitatea. Regulile vor fi aliniate la cele europene, ceea ce va simplifica exporturile și va reduce dublarea procedurilor. Avem un dialog constant cu agenții economici. Îi informăm din timp și îi sprijinim în implementare. Aceștia sunt deschiși și implicați. În acest parcurs complex, învățăm și ne adaptăm, folosind experiența altor țări, în special cea a României.



MOLDPRES: Circa 65% din bugetul statului este format din încasările Serviciului Vamal. Care sunt valorile sarcinii bugetare pentru anul curent?

Radu Vrabie: Anul trecut Serviciul Vamal a transferat la bugetul de stat peste 41 de miliarde de lei. În anul curent, este planificată o sumă de aproximativ 44 de miliarde de lei. Ne încadrăm în planul stabilit. Cifra este influențată în mod direct de nivelul investițiilor și activitatea economică. Cu cât economia este mai activă, cu atât mai mult cresc încasările.

În acest mandat, prioritatea mea este consolidarea instituției, dezvoltarea personalului și modernizarea serviciilor. Vrem să fim un partener predictibil pentru mediul de afaceri și să reducem fenomenele ilicite prin digitalizare.

Mă bucură faptul că avem relații bune cu partenerii noștri și suntem apreciați. Avem parteneriate cu România, Ucraina, Italia și Olanda. La această etapă, este foarte important că Republica Moldova nu este doar un stat care solicită expertiză, dar și o poate oferi, datorită poziției noastre la frontiera estică. Astfel, în mod direct, țara noastră deține experiența necesară pentru a contribui la dezvoltarea sistemului vamal european.

Vă mulțumim pentru interviu.

Reporter: Ala Ciobanu