ro
Politică
23 Octombrie, 2025 / 21:02
/ Acum 9 ore

Atacurile hibride și dezinformarea în campania electorală, în vizorul Legislativului. Igor Grosu propune inițierea unor dezbateri

Pericolele cauzate de dezinformare și atacurile hibride, semnalate în campaniile electorale din 2024 și 2025 persistă, iar autoritățile trebuie să efectueze o analiză minuțioasă a situației, astfel încât să poată fi propuse soluții pentru contracararea acestora și sporirea rezilienței. Afirmația a fost făcută de președintele Legislativului, Igor Grosu, pentru postul public de televiziune Moldova1. Grosu a anunțat că va propune inițierea unor dezbateri în acest sens pe platforma parlamentară, cu participarea reprezentanților mai multor instituții, informează MOLDPRES.

„Lecția pe care noi am învățat-o în toamna anului 2024, este valabilă și după alegerile parlamentare din 28 septembrie. Nu subestimăm pericolele, ele persistă. Ce ar trebui să urmeze? Și eu o să vin cu această inițiativă. Comisia Electorală Centrală urmează să facă un raport pe campania electorală parlamentară. Și eu voi propune să avem dezbateri pe platforma parlamentară”, a anunțat speakerul Igor Grosu, la emisiunea „În context”, de la postul public de televiziune.

Președintele Parlamentului a subliniat că la dezbateri vor fi invitați reprezentanții mai multor instituții, printre care CNA, IGP, CSM, CSP, Serviciul de Informație și Securitate, dar și societatea civilă și mass-media. Participanții ar urma să analizeze situația din campania electorală, riscurile și lacunele depistate, astfel încât să poată fi propuse soluții pentru eliminarea acestora.

„Urmează prezentarea acestui raport, să invităm și CNA, IGP, CSM, CSP, Serviciul de Informație și Securitate, toți parlamentari, societatea civilă, mass-media, în special cea care a făcut investigații foarte bune, să spună toată lumea ce a mers, ce n-a mers. Clar că a fost o campanie mai bine organizată în sensul contracarării, descurajării. Marea diferență a făcut-o procuratura și justiția. Cei care, îmi pare rău să spun, dar data trecută au fost cam absenți. De data aceasta a funcționat, să zic așa, pe tot lanțul, nu doar poliția, CNA, SIS-ul a muncit. Poliția de Frontieră a avut contribuția lor foarte importantă, procuratura, instanțele de judecată. Deci noi trebuie să evaluăm încă o dată cum a decurs campania, ce a funcționat, ce nu a funcționat”, a afirmat speakerul.

Igor Grosu a făcut trimitere și la hotărârea Curții Constituționale de validare a rezultatelor alegerilor, menționând că Înalta Curte a venit cu o recomandare către Parlament pe dimensiunea reglementării rețelelor de socializare.

„E foarte complicat, dar este un lucru inevitabil. Noi nu avem niște reglementări pe care să le adresăm acestor platforme, să le spunem: iată reglementările pe care noi le vedem pentru spațiul respectiv în Republica Moldova, vă rugăm să le respectați”, a spus Igor Grosu.

Totodată, președintele Parlamentului a accentuat necesitatea reglementării domeniului plăților în monede electronice și a stabili reguli clare pentru utilizarea acestor instrumente financiare.

„O concluzie care domnul Munteanu a vociferat-o ține de plățile în monedă electronică. A fost un subiect care, dacă 2 - 3 ani în urmă noi cumva l-am neglijat, acum, noi am înțeles lucrul ăsta și Banca Națională deja muncește. E mai corect să stabilești niște reguli în care cei care folosesc astfel de instrumente financiare, să se legitimeze și atunci ai să stabilești niște reguli de raportare, de transparență, de securitate, a faptului că aceste plăți nu vin din jurisdicții mai puțin corecte. Trebuie să ne așezăm, să reglementăm și să venim cu un răspuns clar. Pentru că 2027 nu e atât de departe și vine 2028”, a punctat Igor Grosu.

Pe 28 septembrie, în Republica Moldova au fost organizate alegeri parlamentare. În contextul acestora, conducerea de vârf a țării a denunțat tentative de imixtiuni externe și ample campanii de dezinformare.

Șefa statului, Maia Sandu, a anunțat recent că intenționează să convoace, după formarea noului Guvern, o serie de discuții ample cu reprezentanții presei, ai societății civile și ai partidelor politice, pentru a elabora un plan comun de combatere a dezinformării și a manipulării informaționale.