Mihai Isac, analist politic din România: „Războiul din Ucraina a amplificat vulnerabilitățile Republicii Moldova, dar a consolidat opțiunea europeană”

Războiul a amplificat vulnerabilitățile Republicii Moldova, dar în același timp a accelerat procesele de clarificare strategică. Direcția europeană nu mai este doar o opțiune politică, ci o necesitate de securitate, susține analistul politic din România Mihai Isac. Solicitat de MOLDPRES, Isac a subliniat că poziția oficială a Republicii Moldova a fost, constant, de solidaritate politică cu Ucraina și de sprijin umanitar substanțial.



Războiul din Ucraina a afectat profund Republica Moldova, mai ales din punct de vedere al securității statului și cetățenilor, comerțului, energiei, și nu numai. R. Moldova a resimțit șocuri repetate ale prețurilor la energie și costuri ridicate de import, într-un context în care economia este mică și vulnerabilă.

FMI notează că, după o performanță foarte slabă în 2024, creșterea revine treptat, dar cu dezechilibre externe mari. Deficitul de cont curent s-a lărgit în 2025 la circa 20% din PIB, alimentat de cererea de importuri, inclusiv de electricitate, pe fondul exporturilor slabe, iar perspectiva rămâne dominată de incertitudini legate de război și de șocuri energetice.

Pe partea socială, impactul a fost de două tipuri, și anume presiune directă asupra nivelului de trai și presiune asupra serviciilor publice. Republica Moldova a gestionat un efort umanitar de durată.

Pe lângă fluxul masiv de tranzit, de peste un milion de refugiați din Ucraina, țara continuă să găzduiască un număr semnificativ de refugiați ucraineni (datele oficiale indică aproximativ 140 de mii de refugiați din Ucraina în R. Moldova, la nivelul lunii decembrie 2025).

Războiul a produs și efecte de securitate, care se văd inclusiv în anxietatea publică și în costurile suplimentare pentru stat.

De exemplu, în noiembrie 2025, autoritățile moldovene au protestat oficial după pătrunderea unor drone rusești în spațiul aerian, inclusiv un incident cu o dronă căzută pe acoperișul unei clădiri, ceea ce întărește percepția de „război la graniță” și obligă instituțiile să investească mai mult în reziliență.

În plan politic și social, mediul rămâne tensionat, cu presiune de dezinformare și interferență externă, mai ales în perioade electorale, ceea ce amplifică polarizarea și neîncrederea. 

Poziția oficială a Republicii Moldova a fost, constant, de solidaritate politică cu Ucraina și de sprijin umanitar substanțial, în limitele resurselor interne și ale statutului de neutralitate. În plan diplomatic, Chișinăul a reafirmat la ONU sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în frontierele recunoscute internațional și a condamnat războiul declanșat de Federația Rusă.

În plan bilateral, declarațiile comune la nivel de președinți au subliniat solidaritatea Moldovei cu Ucraina și angajamentul de a continua asistența practică și umanitară. Dincolo de declarații, esențială este partea de protecție a oamenilor.

Guvernul de la Chișinău a prelungit recent protecția temporară pentru persoanele strămutate din Ucraina până la 1 martie 2027, invocând explicit solidaritatea și necesitatea de stabilitate pentru oameni, inclusic acces la educație, sănătate, muncă.

Republica Moldova a tratat tragedia ucrainenilor nu ca pe o criză scurtă, ci ca pe o realitate de durată, care cere politici publice, nu doar reacții de urgență. În același timp, R. Moldova a încercat să rămână consecventă cu neutralitatea constituțională, evitând gesturi care ar transforma țara într- un teatru de confruntare directă, dar colaborând cu partenerii europeni pe zona de ajutor umanitar și reziliență.

De exemplu, UE a anunțat finanțări umanitare care includ și Republica Moldova, tocmai pentru a susține răspunsul la efectele războiului din regiune. Iar orientarea strategică s-a văzut și în decizii politice mai largi, precum pașii concreți de retragere din structuri dominate de Rusia, precum CSI, un semnal că Chișinăul își ancorează viitorul în spațiul european.

Marți, 24 februarie, s-au împlinit patru ani de la invazia miliatră a Federației Ruse în Ucraina. Efectele războiului se fac resimțite la nivel mondial, cu un impact major asupra statelor din regiune, toate privirile fiind îndreptate spre discuțiile de pace, rezultatele cărora se lasă încă așteptate.


	
Patru ani de la începutul invaziei ruse în Ucraina: Ambasadorul Paun Rahovei: „Poporul ucrainean a demonstrat o consolidare și o reziliență extraordinară”


Societatea civilă din Republica Moldova cere o pace justă pentru Ucraina, astfel încât să fie protejate viața și demnitatea, să fie trași la răspundere cei care au comis crime de război. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a lansat o Declarație în sprijinul Ucrainei și poporului ucrainean.


	
„Pace justă pentru Ucraina”. Declarația comună a societății civile, semnată de peste 70 de ONG-uri din Republica Moldova


La Chișinău a fost organizat un marș de solidaritate cu Ucraina, în contextul împlinirii a patru ani de la declanșarea invaziei ruse la scară largă. Sute de oameni s-au reunit la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt din centrul capitalei, după care au mers spre sediul Ambasadei Federației Ruse pentru a transmite un mesaj public de susținere și pace.


	
GALERIE FOTO // Patru ani de la începutul războiului: un marș de solidaritate cu Ucraina, organizat la Chișinău