Șeful Legislativului Igor Grosu, despre problema transnistreană: „Formatul 5+2 este mort, nu mai acceptăm discuții fără sens”
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a reafirmat poziția oficială a Chișinăului cu privire la procesul de reglementare transnistreană, declarând formatul de negocieri „5+2” ca fiind „mort” și lipsit de orice perspectivă de revitalizare. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, în contextul unor discuții tensionate purtate ieri la Tiraspol între negociatorii celor două maluri, transmite MOLDPRES.
Igor Grosu a subliniat că actualul mecanism de reglementare, care include Federația Rusă și Ucraina ca mediatori, a devenit nefuncțional și irelevant odată cu declanșarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Oficialul a punctat că un format în care un mediator (Rusia) invadează un alt mediator (Ucraina) nu mai poate asigura un dialog credibil.
„Acest format este mort. Pe de o parte, Federația Rusă este stat agresor care a invadat Ucraina, celălalt participant la discuții. Pe de altă parte, formatul și-a demonstrat ineficiența încă dinainte de 2022, nereușind să livreze rezultate palpabile de la crearea sa”, a declarat Grosu.
În opinia sa, insistența Tiraspolului și a Moscovei pentru reluarea „5+2” nu este decât o încercare de a conserva un status quo favorabil regimului separatist.
„Nervozitatea de la Tiraspol trădează situația complicată în care se află regimul, care și-a pierdut pârghiile de control de altădată”, a adăugat acesta.
Președintele Parlamentului a explicat că regimul de la Tiraspol se confruntă cu o criză sistemică din cauza șubrezirii celor doi piloni care l-au susținut timp de trei decenii:
Gazul gratuit: Grosu a indicat că epoca „gazului pe degeaba” se apropie de sfârșit, iar schemele offshore prin care se mai menține consumul sunt tot mai fragile. Această presiune energetică a dus la restanțe salariale majore în regiune.
Armata rusă: Prezența ilegală a trupelor ruse (GOTR) rămâne principala problemă de securitate, oficialul avertizând să nu se confunde această forță cu misiunea de pacificatori, care și ea, în opinia sa, a contribuit doar la conservarea conflictului.
În timp ce formatul „1+1” rămâne singurul canal de comunicare funcțional pentru probleme tehnice și umanitare (cum ar fi educația sau eficiența energetică), Igor Grosu a vorbit despre necesitatea unui nou cadru de reglementare politică. Acest viitor format ar trebui să includă actori geopolitici care susțin integritatea teritorială a Moldovei: România, Ucraina, Uniunea Europeană și Statele Unite.
Oficialul a salutat abordarea „îndrăzneață” a viceprim-ministrului pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, privind integrarea sistemului educațional din stânga Nistrului în cel național și european.
„Trebuie să terminăm să ne batem joc de copii, ținându-i într-un sistem arhaic. Interesul pentru studiile de pe malul drept este mare, iar noi venim cu soluții pragmatice, cum este Fondul de Convergență”, a conchis Igor Grosu.
Întrunirea de ieri, 16 aprilie, la sediul OSCE de la Tiraspol vine după o reluare a formatului „1+1” în februarie 2026, după o pauză de peste un an. Chișinăul rămâne ferm pe poziția că reglementarea diferendului poate fi realizată exclusiv prin dialog și măsuri practice în beneficiul cetățenilor.
Formatul „1+1” în reglementarea transnistreană implică discuții directe între negociatorii-șef de la Chișinău și Tiraspol. Acest dialog vizează soluționarea problemelor curente, inclusiv aspecte sociale, economice și educaționale.
Rusia a cerut reluarea cât mai curând posibil a negocierilor în formatul 5+2. „Rusia a pledat în mod constant pentru reluarea cât mai rapidă şi necondiţionată a formatului 5+2, singurul mecanism recunoscut şi eficient pentru soluţionarea conflictului. Totuşi, din cauza poziţiilor Chişinăului şi ulterior ale Kievului, formatul este inactiv din 2019. Întâlnirile dintre reprezentanţii politici ai Chişinăului şi Tiraspolului în aşa-numitul format 1+1 s-au dovedit insuficiente pentru a ajunge la o soluţie”, a declarat adjunctul ministrului de Externe, Mihail Galuzin, într-un interviu acordat cotidianului Izvestia.
Potrivit lui Galuzin, formatul 5+2 are toate atribuţiile necesare şi se bucură de recunoaştere internaţională. „Tiraspolul nu a refuzat niciodată dialogul cu Chişinăul pentru a discuta chestiuni practice de interes pentru ambele părţi”, a susținut acesta.
Formatul 5+2 include Republica Moldova, regiunea transnistreană, OSCE, Rusia, Ucraina şi observatori din Statele Unite şi Uniunea Europeană.
Igor Grosu, despre descinderile la Moldsdata: „Instituțiile trebuie să investigheze cap-coadă și să prezinte toată informația”
Deputații au ratificat Convenția care va permite Ucrainei să solicite despăgubiri de la Federația Rusă pentru prejudiciile de război
Evoluția relațiilor dintre Republica Moldova și Regatul Țărilor de Jos și cooperarea în domeniul securității, discutate de vicepremierul Mihai Popșoi și ambasadorul Fred Duijn
MAE recomandă evitarea călătoriilor neesențiale în Federația Rusă, pe fondul riscurilor sporite de securitate
VIDEO // Mihai Popșoi: „Relația cu Federația Rusă este complicată, dar abordarea rămâne bazată pe drept internațional”
Amalgamare voluntară la Hâncești: șase primării se unesc și vor primi 40,8 milioane de lei pentru dezvoltare
Mihai Popșoi: „Următorul obiectiv este deschiderea celorlalte clustere de negocieri cu Uniunea Europeană”
Mihai Popșoi: Relațiile externe trebuie valorificate mai mult în beneficiul economiei Republicii Moldova
Deputații se întrunesc joi în ședință plenară. Pe agendă sunt incluse proiecte privind energia, justiția și infrastructura școlară
GALERIE FOTO // Prima ședință a Guvernului Tofan, în imagini: priorități, decizii și atmosfera din debutul noului Executiv
Termenul pentru amalgamarea voluntară expiră pe 31 iulie
Ministerele vor prezenta propuneri de optimizări în sistemul public
Premierul anunță reguli mai stricte pentru deplasările externe ale demnitarilor. Vasile Tofan: „Trebuie să strângem puțin cureaua”
Premierul Vasile Tofan cere măsuri împotriva „salariilor nesimțite”. Guvernul va propune plafonări și eliminarea unor sporuri
Deputații se întrunesc marți și joi în ultimele ședințe plenare din sesiunea de primăvară. Pe agendă se regăsesc 15 proiecte cu sigla UE
FOTO // Tradiția olăritului, valorificată la Hoginești, la cea de-a X-a ediție a Târgului „La Vatra Olarului Vasile Gonciari”
Președinta Maia Sandu a prezidat ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană
GALERIE FOTO // Claca de odinioară a prins din nou viață în satul Văratic
Peste 100 de accidente rutiere cu implicarea bicicliștilor, înregistrate de la începutul anului. Poliția îndeamnă conducătorii să respecte regulile de siguranță
ARMENPRESS: Activitatea economică a Armeniei a crescut cu 7,9% în primul semestru al anului 2026
Concurs pentru localitățile care vor să îmbunătățească accesul la apă potabilă
CSM a anunțat concursuri pentru funcții vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție și curțile de apel
Kazahstanul a reluat exporturile de țiței prin conducta Caspian Pipeline Consortium
Un angajat al Ambasadei ruse la București a fost declarat persona non grata
VIDEO // Președinta Maia Sandu, despre redeschiderea centurii de ocolire a localității Slobozia Mare: „Vom continua să investim în drumuri mai bune, demne de o țară europeană”
Amalgamarea voluntară, susținută financiar de Guvern: 81 de primării au beneficiat de primul stimulent
Absolvenții, așteptați în învățământul profesional tehnic. MEC oferă indemnizații de până la 375 de mii de lei
FOTO // Peste 200 de copii de la Grădinița nr. 4 din Cahul vor beneficia de condiții moderne. Igor Grosu: „Vom ajunge să asigurăm astfel de condiții pentru toți copiii”
Cronica ARHIVELOR // Petru Baracci, legenda scenei și filmului moldovenesc
Control la Agenția Medicamentului după investigațiile din presă. Ministerul Sănătății va verifica gestionarea dosarelor și calitatea dispozitivelor medicale