Cum vor vota și cum vor beneficia de servicii cetățenii după reforma administrației locale. Explicațiile lui Alexei Buzu

Cetățenii Republicii Moldova vor continua să beneficieze de servicii administrative în localitățile lor și după reorganizarea administrației publice locale, chiar dacă unele comunități își vor pierde statutul de primărie, iar la alegerile locale din 2027, alegătorii vor primi trei buletine de vot, pentru primar, consilieri locali și consilieri regionali, a explicat joi, într-o conferinţă de presă, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, transmite MOLDPRES.

Oficialul a precizat că reorganizarea primăriilor nu va însemna dispariția serviciilor din localitățile care nu vor mai avea statut de primărie. Certificatele, adeverințele, plata taxelor și alte servicii administrative vor putea fi accesate în continuare în comunitățile respective.


„Cetățenii nu trebuie să meargă la noua primărie. Pentru ce să meargă acolo? Certificatele, indemnizația, impozitele, o să rămână la ei în localitate”, a declarat Alexei Buzu.


Potrivit proiectului prezentat de Guvern, în fiecare localitate actuală va rămâne un reprezentant al primarului și un centru unificat de prestare a serviciilor. De asemenea, asistenții sociali, grădinițele, școlile și casele de cultură își vor continua activitatea la nivel comunitar.

O schimbare va interveni însă în modul în care cetățenii vor vota la alegerile locale din 2027. Potrivit lui Buzu, alegătorii vor primi trei buletine de vot.


„În 2027, vor primi trei buletine de vot. Vor primi pentru funcția de primar, deja în circumscripția nouă, vor primi buletinul pentru candidații la funcția de consilier, în circumscripția nouă, deci în primărie mai mare, și a treia va reflecta candidații la funcția de consilieri regionali”, a precizat oficialul.


Astfel, primul buletin va fi pentru alegerea primarului noii unități administrativ-teritoriale, iar al doilea pentru consilierii locali. Al treilea buletin va fi destinat alegerii consilierilor regionali.

La nivelul doi al administrației, cele 32 de raioane actuale ar urma să fie înlocuite cu trei regiuni. Potrivit proiectului prezentat de Guvern, noua structură administrativ-teritorială va cuprinde 273 de primării și trei regiuni extinse, în timp ce Chișinău, Bălți și UTA Găgăuzia își vor păstra statutul distinct prevăzut în proiect.

Cetățenii vor alege consilierii regionali, iar aceștia vor desemna ulterior președintele și vicepreședinții regiunii.

Rolul noilor regiuni va fi diferit de cel al actualelor raioane. Acestea nu vor mai administra școli, centre medicale sau alte instituții locale, ci se vor concentra pe proiecte de dezvoltare regională, inclusiv proiecte transfrontaliere și investiții care implică mai multe primării.


„Ce se schimbă? Se schimbă scara de la 32 la 3 și se schimbă competențele acestor regiuni”, a spus Buzu.


Conform autorităților, noua hartă administrativ-teritorială este rezultatul unui proces de consultare publică început în luna ianuarie. În această perioadă au fost organizate peste 2.000 de ședințe și discuții în teritoriu, la care au participat aleși locali, funcționari publici și peste 115.000 de cetățeni.

Datele prezentate de Guvern arată că, în prezent, 87% dintre primăriile din Republica Moldova deservesc o populație de mai puțin de 3.000 de locuitori. În localitățile mici, costurile administrative ajung la 3.147 de lei per locuitor, față de o medie de 763 de lei în localitățile mai mari.

Prin consolidarea administrației locale, numărul primăriilor ar urma să fie redus la 273, iar populația medie deservită de o primărie ar crește de la 1.916 la 6.758 de locuitori.


„Obiectivul reformei administrației publice locale este să construim primării puternice. Dacă vom oferi acestor echipe fenomenale capacități administrative reale, asta va însemna mai multe resurse, procese digitalizate, o echipă mai mare și specializată, capabilă să elaboreze proiecte complexe și să mențină servicii esențiale precum apa, canalizarea și iluminatul stradal”, a declarat Alexei Buzu.


Guvernul susține că reorganizarea urmărește eficientizarea cheltuielilor publice, consolidarea capacității administrative și creșterea posibilităților de atragere a investițiilor, inclusiv a finanțărilor europene. Executivul urmează să prezinte în următoarele zile primul pachet de proiecte de legi necesare pentru aplicarea reformei. Documentele vor fi discutate cu societatea civilă, partidele parlamentare și extraparlamentare, precum și cu primăriile vizate.

Potrivit autorităților, noua structură administrativ-teritorială ar urma să fie aplicată începând cu alegerile locale din 2027.

Vezi şi: VIDEO // Guvernul propune reorganizarea administrației locale în 273 de primării și trei regiuni. Alexei Buzu: „Ceea ce reunim este puterea și capacitățile administrative”