ro

 

Societate
17 Noiembrie, 2026 / 16:39
/ Acum 4 ore

FOTO // Minoritățile naționale, implicate în discuțiile despre viitorul european al Republicii Moldova

Republica Moldova trebuie să construiască un spațiu comun de dialog și participare pentru toate comunitățile etnice, în care cunoașterea limbii române să meargă în paralel cu protejarea limbilor minorităților naționale. Mesajul a fost transmis astăzi la Conferința națională „Minoritățile naționale în noul context european al Moldovei: participare, coeziune socială și dialog fără frontiere”, desfășurată la Chișinău și organizată de Agenția Relații Interetnice, transmite MOLDPRES.

La eveniment, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a prezentat măsurile autorităților în domeniul educației multilingve și al susținerii comunităților etnice, iar reprezentanții Consiliului Europei, ONU și OSCE au vorbit despre participarea minorităților la viața publică și respectarea drepturilor acestora.

Dan Perciun a atras atenția asupra diferențelor de percepție dintre vorbitorii de limbă română și cei ai altor limbi în ceea ce privește direcția în care se îndreaptă țara. Potrivit ministrului, aceste diferențe reflectă o separare a spațiului informațional și a experiențelor cotidiene, în pofida faptului că oamenii trăiesc în aceeași țară.

„Una dintre întrebările care cred că macină pe mai mulți dintre noi în ultima perioadă ține de perspectiva atât de diferită pe care o au vorbitorii de limbă română și vorbitorii de alte limbi asupra viitorului Republicii Moldova și asupra stării lucrurilor în țară”, a declarat ministrul.

El a menționat că, potrivit sondajelor din ultimii ani, mai puțin de 25% dintre respondenții care vorbesc alte limbi consideră că Republica Moldova merge într-o direcție corectă, în timp ce majoritatea vorbitorilor de română au o perspectivă diferită. În opinia sa, una dintre explicații este separarea spațiului informațional, iar limba continuă să influențeze modul în care cetățenii percep realitatea.

„Limba continuă să reprezinte un element de segregare a experienței noastre cotidiene. Și atunci, la Ministerul Educației, asta este o prioritate: să reușim, cel puțin pentru generațiile viitoare, să construim un spațiu mai coeziv și integrat lingvistic, care, în perspectivă, o să apropie percepția noastră asupra realității”, a afirmat Perciun.

Ministrul a precizat că autoritățile urmăresc atât consolidarea cunoașterii limbii române, cât și păstrarea limbilor materne ale comunităților etnice. În ultimii doi ani, educația multilingvă a fost extinsă în 44 de școli și 33 de grădinițe. Modelul presupune predarea unor discipline și în alte limbi decât cele dedicate exclusiv studiului limbilor.

„Cred că este un pas în direcția corectă, care va ajuta copiii pe viitor, pe de o parte, să cunoască cât mai bine limba română, dar, evident, să-și cunoască cât mai bine limba maternă și să-și păstreze identitatea”, a spus ministrul.

Totodată, începând cu 2025, în statele de personal ale grădinițelor au fost prevăzute funcții separate pentru profesorii de limbă română și cei de limbă maternă. Pentru adulți, din 2023 este implementat programul de studiere a limbii române, la care au participat până acum aproximativ 25.000 de persoane.

„Avem 25.000 de oameni care au venit la aceste cursuri, care au alocat timp pentru a putea să comunice mai ușor cu ceilalți cetățeni ai Republicii Moldova. Cred că este un rezultat care trebuie celebrat”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a menționat și dificultățile persistente în predarea limbii române în școlile cu predare în limba rusă. Conform acestuia, rata de promovare la examenele de clasa a IX-a la această disciplină rămâne sub 80%, ceea ce arată necesitatea unor măsuri suplimentare de sprijin pentru profesori și elevi.

În acest context, autoritățile oferă programe de perfecționare pentru profesorii de limba română din aceste instituții, inclusiv cursuri de vară în universități din România. Anual, aproximativ 120-130 de cadre didactice participă la astfel de instruiri, organizate cu sprijinul a opt universități românești.

De asemenea, statul a majorat stimulentele pentru tinerii care aleg să predea în școlile cu predare în limba rusă. Indemnizația de repartizare pentru absolvenții facultăților pedagogice a ajuns la 375.000 de lei, echivalentul a aproximativ 17.000 de euro, a precizat ministrul.

O altă măsură vizează atragerea profesorilor cu experiență în Găgăuzia și raionul Taraclia. Potrivit lui Perciun, o hotărâre de Guvern aprobată la 28 octombrie 2026 prevede stimulente pentru cadrele didactice care se mută în aceste regiuni pentru a contribui la predarea limbii române sau la deschiderea claselor primare cu predare în română.

În același timp, Ministerul Educației susține programe de promovare a limbilor minorităților naționale. Dan Perciun a menționat programul național de studiere a limbii găgăuze, elaborat în colaborare cu autoritățile din autonomie, precum și măsurile prevăzute pentru promovarea limbii ucrainene și a limbii bulgare.

Ministrul a evidențiat și exemplul școlii „Taras Șevcenko”, prima instituție din Republica Moldova cu predare în limba ucraineană, care oferă copiilor posibilitatea de a studia în limba maternă, în baza curriculumului național.

Printre măsurile prezentate se numără și programul de burse pentru elevii de etnie romă. Numărul beneficiarilor a crescut de la 49 în 2023 la 110 în acest an, iar pentru anul de studii 2026–2027 sunt prevăzute 120 de burse lunare, în valoare de 1.200 de lei fiecare. Acestea sunt destinate elevilor care își continuă studiile după clasa a IX-a sau a XII-a.

Perciun a anunțat că până în decembrie urmează să fie aprobat și un program național pentru susținerea populației de etnie romă, elaborat împreună cu organizațiile reprezentative ale comunității. Documentul va include măsuri în domenii precum educația, accesul la sănătate și justiție, precum și combaterea discriminării.

Un alt program aflat în pregătire vizează memoria Holocaustului și combaterea intoleranței. Ministrul a menționat că manualele de istorie pentru clasele a IX-a și a XII-a vor fi supuse unei evaluări externe din partea unor instituții specializate, precum Institutul „Elie Wiesel” sau Yad Vashem.

Oficialul a vorbit și despre necesitatea trecerii de la activități dedicate exclusiv promovării tradițiilor culturale la proiecte comune de dezvoltare și consolidare a încrederii între comunități. În acest sens, Ministerul Educației va continua să susțină Programul Național „Mozaic”, inițiat de Agenția Relații Interetnice, iar din iunie 2026 este implementat și Programul „Dialog”, prin care comunitățile pot obține finanțări de până la 40.000 de lei pentru diverse activități.

„S-ar putea să nu avem întotdeauna o perspectivă identică asupra trecutului nostru, dar îmi doresc cel puțin să reușim să avem o perspectivă cât mai apropiată asupra viitorului nostru”, a declarat ministrul, îndemnând comunitățile să identifice mai degrabă lucrurile care le unesc decât pe cele care le separă.

În cadrul conferinței, șefa Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Natalia Voutova, a subliniat că diversitatea etnică reprezintă o parte importantă a patrimoniului cultural și istoric al Republicii Moldova. Potrivit acesteia, în țară sunt reprezentate 185 de grupuri etnice, iar protejarea drepturilor acestora și implicarea lor în viața publică sunt esențiale pentru o societate incluzivă.

„Dialogul intercultural rămâne unul dintre cele mai efective instrumente pentru a dezvolta stabilitate și încredere”, a afirmat Voutova.

Ea a menționat că procesul de integrare europeană trebuie să fie însoțit de măsuri concrete pentru protejarea diversității și asigurarea egalității de șanse.

Reprezentanta Consiliului Europei a subliniat, la rândul său, importanța limbii române pentru participarea deplină a cetățenilor la viața publică, dar a atras atenția că promovarea acesteia trebuie să fie însoțită de protejarea limbilor minorităților.

„Limba ar trebui să fie o punte și nu o barieră”, a declarat Natalia Voutova, exprimând sprijinul Consiliului Europei pentru eforturile autorităților de a construi o societate multilingvă și incluzivă.

La rândul său, șefa Oficiului ONU pentru Drepturile Omului în Moldova, Bea Ferenci, a afirmat că angajamentele asumate de Republica Moldova în domeniul protecției minorităților trebuie să se reflecte în schimbări concrete în viața oamenilor. Ea a menționat accesul egal la educație, justiție și servicii publice, precum și participarea comunităților minoritare la deciziile care le vizează.

„Comunitățile minoritare trebuie să se implice într-o etapă timpurie și în mod efectiv în luarea deciziilor ce țin de viața lor, inclusiv în inițiativele de dezvoltare locală”, a declarat Ferenci.

Reprezentanta ONU a atras atenția și asupra dificultăților cu care se confruntă persoanele de etnie romă în accesul la educație, piața muncii și justiție. Ea a subliniat necesitatea finanțării durabile a mediatorilor comunitari romi și a consolidării capacităților polițiștilor, judecătorilor și procurorilor pentru identificarea și investigarea cazurilor de discriminare.

„Investițiile continue pentru educația atât în limba română, dar și în limbile minoritare sunt esențiale pentru a asigura coeziunea socială și protecția minorităților naționale”, a mai spus Bea Ferenci.

Prin apel video, Înaltul Comisar OSCE pentru Minorități Naționale, Christophe Kamp, a declarat că protecția drepturilor minorităților și consolidarea coeziunii sociale sunt componente importante ale procesului de integrare europeană. El a salutat colaborarea instituției pe care o conduce cu Agenția Relații Interetnice și a menționat sprijinul oferit pentru elaborarea politicilor de integrare și monitorizarea situației comunităților minoritare.

Kamp a evidențiat și rolul Foii de parcurs pentru anii 2026–2028, care urmează să fie discutată în cadrul conferinței. Documentul este conceput pentru a continua eforturile de consolidare a coeziunii sociale și de protejare a drepturilor minorităților în contextul parcursului european al Republicii Moldova.

„Dialogul și participarea nu ar trebui văzute ca un obstacol, ci mai degrabă ca o investiție în fundații puternice și durabile”, a afirmat oficialul OSCE.

Conferința este organizată de Agenția Relații Interetnice și a reunit reprezentanți ai autorităților publice, organizațiilor etnoculturale, societății civile și partenerilor internaționali, inclusiv invitați din România. Agenda include discuții despre accesul minorităților la educație și cultură, investițiile în localități, participarea tinerilor la deciziile locale și experiențele României și Ucrainei în domeniul relațiilor interetnice.

O sesiune distinctă este dedicată inițiativelor și problemelor semnalate de comunitățile etnoculturale. Programul prevede, de asemenea, consultarea proiectului Foii de parcurs pentru anii 2026–2028 și formularea de recomandări, urmând ca participanții să adopte o rezoluție a conferinței.


 
Ultimele Știri
/ Acum 1 zi

Percheziții la un call-centru din Chișinău. Polițiștii și procurorii desfășoară acțiuni procesuale

/ Acum 1 zi

FOTO // Râul Ichel a fost evaluat în premieră cu ajutorul unor metodologii naționale aliniate la standardele europene

/ Acum 1 zi

Procurorul Oxana Cazacu a primit raport de promovare a evaluării externe

/ Acum 1 zi

Noi reguli pentru achiziția de manuale: calitatea va fi primordială la analiza și selectarea ofertelor

/ Acum 1 zi

Fum într-un gimnaziu din capitală: pompierii au depistat un scurtcircuit la panoul electric

/ Acum 1 zi

Breaking news

Președintele CNSM, reținut în flagrant într-un dosar de corupție. Ar fi primit 2.000 de dolari

/ Acum 1 zi

Poliția nu a înregistrat escrocherii telefonice în weekend, dar a dejucat 81 de tentative

/ Acum 1 zi

VIDEO // Profesorii vor primi salarii mai mari cu până la 15 la sută din 1 ianuarie 2027, în funcție de vechimea în muncă și gradul didactic

/ Acum 1 zi

FOTO // Opt puncte de trecere a frontierei au fost dotate cu echipamente moderne pentru verificarea documentelor și a datelor biometrice

/ Acum 1 zi

Pașaportul Republicii Moldova ocupă locul 74 în clasamentul mondial, cu acces în 107 destinații

/ Acum 1 zi

Peste 543.000 de cereri pentru compensațiile la energie, înregistrate până astăzi

/ Acum 1 zi

FOTO // Raionul Ștefan Vodă și județul Brașov din România își extind cooperarea în mai multe domenii

/ Acum 1 zi

Incendiu într-un liceu din Bălți: peste 1.200 de elevi și 40 de profesori, evacuați

/ Acum 1 zi

Republica Moldova a participat la destructurarea a trei rețele internaționale de malware. Șapte servere, identificate pe teritoriul țării