Șapte din zece moldoveni sunt preocupați de starea mediului, arată Barometrul opiniei publice în domeniul tranziției verzi

Rezultatele primului Barometru al opiniei publice în domeniul tranziției verzi au fost prezentate astăzi, de Ziua Globală a Reciclării. Studiul, realizat de CBS-AXA la comanda Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova cu sprijinul Uniunii Europene, relevă că 70% dintre cetățenii Republicii Moldova se declară îngrijorați de starea mediului, invocând ca principale motive impactul asupra sănătății și viitorul generațiilor următoare, transmite MOLDPRES.

Potrivit cercetării, 55% dintre respondenți se consideră informați cu privire la problemele de mediu, în timp ce 44% declară un nivel scăzut de informare. Datele indică faptul că gradul de cunoaștere a problematicii ecologice este direct proporțional cu nivelul de studii al respondenților.

În ceea ce privește infrastructura locală, sondajul arată următoarele evaluări ale serviciilor: alimentarea cu apă: 80% evaluări favorabile; gestionarea deșeurilor: 74% aprecieri pozitive; salubrizarea și spațiile verzi: 65% grad de satisfacție.


„Barometrul opiniei publice arată că tranziția verde este recunoscută din ce în ce mai mult ca o prioritate în Republica Moldova. Gradul de conștientizare a publicului cu privire la provocările de mediu este în creștere, iar companiile dau dovadă de un angajament sporit față de utilizarea responsabilă a resurselor și fațǎ de practicile durabile. În același timp, rezultatele sondajului relevă faptul că progresul nu depinde doar de gradul de conștientizare, ci și de infrastructura disponibilă. De aceea, PNUD și partenerii săi investesc în soluții ecologice”, a menționat Seher Ariner, reprezentantă rezidentă adjunctă PNUD în Republica Moldova.


Totodată, raportul identifică infrastructura de canalizare și starea drumurilor ca fiind principalele deficiențe structurale percepute la nivel local.

Datele barometrului evidențiază o discrepanță între intenția de adoptare a practicilor verzi și execuția acestora, condiționată de costuri și infrastructură. Șapte din zece cetățeni au integrat în rutina zilnică acțiuni cu cost redus, precum mersul pe jos, utilizarea rațională a apei și energiei sau depunerea deșeurilor în locuri amenajate.

În schimb, activitățile care depind de sisteme externe de colectare și procesare înregistrează procente mai scăzute: reciclarea plasticului: 34%; transportul public: 31%; colectarea separată a deșeurilor: 30%; repararea electrocasnicelor: 27%.

Pe segmentul economiei circulare, compostarea este practicată de 50% din populație (predominant în gospodării), în timp ce returnarea ambalajelor este utilizată de 23% dintre respondenți.


„Studiul prezentat astăzi este extrem de valoros, deoarece ne ajută să înțelegem modul în care cetățenii, întreprinderile și instituțiile percep schimbările de mediu. În același timp, ne reamintește că tranziția verde trebuie să meargă mână în mână cu investiții în infrastructură și soluții practice care să faciliteze adoptarea unor alegeri durabile”, a menționat Adam Grodzicki, şef adjunct al Secției Cooperare în cadrul Delegației UE în Republica Moldova.


Studiul recomandă ancorarea politicilor publice de mediu în domeniul sănătății și al siguranței resurselor pentru a crește gradul de acceptare socială. De asemenea, este subliniată necesitatea concentrării investițiilor pe infrastructura de canalizare și salubrizare.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 1.335 de persoane adulte, în perioada 21 noiembrie – 9 decembrie 2025. Datele au fost colectate prin interviuri la domiciliu, în limbile română și rusă, având o marjă de eroare de ±2,7%. Proiectul „Facilitarea unei tranziții verzi incluzive în Republica Moldova” este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD.