FOTO // Meșterii populari, celebrați la Forumul Patrimoniului Cultural Imaterial

Meșterii populari, cercetătorii și muzeografii care contribuie la păstrarea și transmiterea tradițiilor au fost în centrul atenției la cea de-a V-a ediție a Forumului Patrimoniului Cultural Imaterial, organizat cu prilejul Zilei Internaționale a Patrimoniului Cultural Imaterial, instituită de UNESCO, relatează MOLDPRES.

Printre cei distinși cu titlul onorific „Purtător de Tezaur Uman Viu” se numără și Dumitru Muruzuc, meșter popular specializat în prelucrarea artistică a lemnului, care spune că misiunea sa este să ducă mai departe acest meșteșug.


„Iată că activitatea mea de creator cultural m-a adus aici. Vreau să le mulțumesc celor care au cercetat arta țărănească. Sunt recunoscător pentru faptul că munca mea este apreciată la cel mai înalt nivel, însă vreau să subliniez că, de fapt, misiunea mea este să duc mai departe acest meșteșug”, a menționat Dumitru Muruzuc.




Membru al Uniunii Meșterilor Populari din anul 1993, acesta consideră distincția o recunoaștere a muncii sale și a contribuției la păstrarea meșteșugurilor tradiționale.

Directorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, Petru Vicol, a subliniat importanța colaborării dintre instituțiile statului pentru promovarea patrimoniului cultural imaterial și a valorilor care definesc identitatea țării.


„Este importantă comunicarea și colaborarea dintre instituțiile statului pentru promovarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial. În ultima perioadă, statul este tot mai implicat în promovarea imaginii țării și a intereselor noastre. Titlurile acordate astăzi confirmă încă o dată că avem cu ce ne mândri și că dispunem de valori autentice prin care putem promova imaginea Republicii Moldova. Cei care primesc astăzi titlul onorific «Purtător de Tezaur Uman Viu» sunt cei mai buni dintre cei buni. Selecția a fost riguroasă, deoarece acordarea acestui titlu presupune dăruire și dedicare în tot ceea ce fac, dar și îndeplinirea unor cerințe specifice”, a declarat Petru Vicol.




La rândul său, secretara de stat a Ministerului Afacerilor Externe, Corina Călugăru, a evidențiat contribuția oamenilor care păstrează și transmit patrimoniul cultural imaterial, precum și valoarea elementelor culturale înscrise în patrimoniul UNESCO.


„Este îmbucurător faptul că Republica Moldova are un patrimoniu cultural imaterial atât de bogat. Dosarele înscrise în patrimoniul UNESCO sunt o dovadă a valorii și diversității culturii noastre. Și mai îmbucurător este faptul că, în spatele acestor realizări frumoase, se află foarte mulți oameni, adevărate «albinuțe» care contribuie, prin munca și dăruirea lor, la păstrarea și transmiterea patrimoniului nostru imaterial. Tuturor celor care valorifică acest domeniu le doresc mult entuziasm și determinare pentru a continua să înfăptuiască lucruri frumoase”, a menționat Corina Călugăru.




Forumul Patrimoniului Cultural Imaterial oferă un cadru de dialog pentru deținătorii titlului onorific „Purtător de Tezaur Uman Viu”, managerii din cultură, cercetători și muzeografi. Participanții au posibilitatea să discute subiecte actuale din domeniu, să împărtășească experiențe din localitățile lor și să propună tradiții vii care merită promovate la nivel național și internațional.

Republica Moldova are cinci elemente înscrise în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO. Primul este colindatul de ceată bărbătească, inclus în 2013, un obicei tradițional de Crăciun transmis din generație în generație. În 2016 au fost înscrise tehnicile tradiționale de realizare a scoarțelor din România și Republica Moldova, iar în 2017, practicile culturale asociate zilei de 1 Martie, cunoscute drept Mărțișorul. În 2022, lista a fost completată cu arta cămășii cu altiță, element de identitate culturală comun României și Republicii Moldova, iar în 2025 a fost inclusă cobza, împreună cu cunoștințele, tehnicile și muzica tradițională asociate acestui instrument

Separat, Republica Moldova are un sit înscris în Lista patrimoniului mondial UNESCO — Arcul Geodezic Struve, un obiectiv transfrontalier cu componente în zece țări.

Pe lângă elementele de patrimoniu cultural imaterial deja recunoscute, Republica Moldova are patru situri înscrise pe Lista indicativă a patrimoniului mondial UNESCO: Civilizația Cucuteni–Tripolie, cramele subterane Cricova și Mileștii Mici, Peisajul arheologic Orheiul Vechi și cernoziomurile tipice ale stepei Bălțului. Aceste obiective ar putea fi propuse pentru includerea în Lista patrimoniului mondial, însă nu au încă acest statut.