Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, la raport în Parlament: „După ani la rând în care sistemul energetic a fost fragil, dependent și vulnerabil de șantaj politic, am ajuns într-o etapă de maturitate”

După ani la rând în care sistemul energetic a fost fragil, dependent și vulnerabil de șantaj politic, am ajuns într-o etapă de maturitate. Statul are astăzi instrumente, opțiuni și capacitatea de a reacționa rapid în situații de criză. În același timp, sunt derulate programe majore de investiții în infrastructură, eficiență energetică și surse regenerabile. Declarațiile au fost făcute de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, care a prezentat astăzi un raport în Parlament privind ultimele evoluții din domeniul energetic, în contextul examinării moțiunii simple împotriva politicilor statului în sector, informează MOLDPRES.

Raportul a fost prezentat exact în ziua în care Dorin Junghietu a împlinit un an de la preluarea funcției de ministru al Energiei. Oficialul a punctat că a fost un an în care au fost făcuți „pași concreți pentru a spori nivelul de independență energetică a țării noastre, un an în care am ales soluții responsabile, nu populiste, un an în care am preferat stabilitatea în locul spectacolului politic”.

Ministrul a menționat că Republica Moldova s-a confruntat în ultimii ani cu o succesiune de crize în domeniul energetic, fiecare fiind amplificată de factori externi, iar energia a fost utilizată ca armă politică.


„Un an dificil într-un context în care Moldova s-a confruntat nu cu o criză energetică, ci cu o succesiune de crize, fiecare amplificată de factori externi pe care nu-i controlăm, dar pentru care trebuie să fim pregătiți. Însă cel mai complicat factor cu care încercăm să lucrăm în fiecare zi este dezinformarea publică și manipularea”, a declarat Dorin Junghietu, de la tribuna Parlamentului.


Potrivit lui, energia, în special gazul, a fost utilizată ca armă politică. „Să nu uităm un lucru simplu bazat pe datele BNS: ponderea gazelor naturale în consumul final de energie este de aproximativ 16%. Cu toate acestea se încearcă deliberat crearea unei percepții de catastrofă generalizată pentru a genera panică și nemulțumire socială. Aceste riscuri au fost agravate semnificativ de bombardamentele Federației Ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Aceste atacuri nu afectează doar Ucraina. Ele au consecințe directe asupra securității energetice a Republicii Moldova și asupra stabilității în întreaga regiune”, a afirmat ministrul.

Oficialul s-a referit și la pana de curent din 31 ianuarie curent, care, potrivit lui, a fost „efectul direct al războiului dus de Federația Rusă împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei”. Junghietu a subliniat în acest context importanța interconexiunilor cu România, pentru consolidarea independenței energetice a țării.


„La 31 ianuarie 2026, Republica Moldova s-a pomenit într-un blackout parțial, ca urmare a pierderii unor conexiuni pe segmentele linilor electrice de pe teritoriul Ucrainei. Sistemul automat de protecție s-a declanșat și a deconectat alimentarea cu energie electrică. Frecvența în sistemul electric național a scăzut până la 48 Hz, ceea ce a dus la declanșarea protecțiilor și la întreruperea energiei electrice pe întreg teritoriul țării. Este important să spunem clar: nu a fost un eșec intern, ci efectul direct al războiului dus de Federația Rusă împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei”, a spus Dorin Junghietu.


Pentru a remedia situația în ziua blackout-ului, până la conectarea tronsonului de linie Vulcănești-MGRES, au fost importate din România, prin interconexiunile de 110 kV, în regim de insulă, o sarcină de aproximativ 205 MW de energie electrică, iar alte 320 MW au fost tranzitate din România, printr-o rută alternativă, a afirmat Dorin Junghietu. El a adăugat că, la doar o zi după acest incident, Republica Moldova a reușit să-și acopere practic 94% din consumul de energie electrică din surse interne, regenerabile și centralele electrice de termoficare.


„Acest episod a demonstrat, fără echivoc, cât de importante sunt interconexiunile cu România și de ce insistăm pe proiectele strategice, cum ar fi linia Bălți-Suceava, Strășeni-Gutinaș și, bineînțeles, Vulcănești-Chișinău. Cele patru linii electrice de 110 kV, Stânca-Costești, Țuțora-Ungheni, Huși-Cioara și Fălciu-Gotești, utilizate temporar pentru a preveni declanșarea unei crize energetice, au fost activate anul trecut în premieră, după mulți ani”, a adăugat Dorin Junghietu.


În același context, ministrul a subliniat că Linia Vulcănești-Chișinău este „un proiect strategic într-un sistem în care nu s-a investit timp de 30 de ani”. Potrivit lui, lucrările propriu-zise pe linie electrică au fost finalizate în noiembrie 2025, fiind în prezent în etapa de finalizare a proiectului, care prevede executarea lucrărilor de testare.


„Au fost unele amânări, generate de condițiile meteo. Există și unele întârzieri cu livrările de echipamente la stațiile electrice, dar proiectul merge înainte în fiecare zi. Însă unde erau criticii de azi atunci când această linie a fost blocată ani de-a rândul? De ce nu s-a construit interconexiuni spre vest timp de trei decenii? Cine a menținut deliberat Republica Moldova izolată energetic? Am descoperit în arhiva Ministerului corespondențe între fostul Minister al Energeticii, Guvern și companiile rusești, Planuri de activitate și diverse documente potrivit cărora linia Bălți-Suceava trebuia să fie construită încă în 2005. Când vor fi desecretizate aceste documente, vom vedea cu toții că demnitarii de atunci au preferat să fie comozi Rusiei, să fie convinși că dependența de un singur furnizor de energie este mai simplă și mai sigură pentru Moldova, iar discuțiile de transmitere a unei lungi liste de întreprinderi energetice industriale ale Moldovei către Gazprom, în contul așa-zisei datorii de gaz, au fost destul de reale. O serie de întreprinderi de stat puteau să ajungă în mâinile concernului rus, care ani la rând ne-a turnat gaz ieftin, dar extrem de scump politic, cu umilință, cu presiuni și cu o nesiguranță permanentă asupra viitorul zilei de mâine”, a afirmat ministrul.


Oficialul a vorbit și despre riscurile actuale care există în domeniul energetic. „Există un risc tehnic major - insuficiența capacității nete de transfer, așa zisul NTC. În urma bombardamentelor asupra infrastructurii energetice din Ucraina, capacitatea de transfer pe blocul Ucraina-Moldova este utilizată la maxim, astfel că posibilitatea de relocare suplimentară este redusă. Asta înseamnă că, în anumite intervale orare, nu putem importa suficientă energie în condiții comerciale pentru a acoperi integral consumul intern al țării. În astfel de situații, Moldova este obligată să recurgă la energie de avarie din România, pentru a menține stabilitatea sistemului și continuitatea alimentării consumatorilor finali. Nu este un scenariu ipotetic, ci o vulnerabilitate reală a sistemului generată de contextul regional de securitate și de limitările fizice ale rețelei”, a afirmat Dorin Junghietu.

Șeful de la Energie a subliniat că sprijinul României a ajutat Republica Moldova să depășească crizele provocate de Federația Rusă și a consolidat securitatea energetică a țării noastre.

Ministrul s-a referit și la tarifele la resursele energetice.


„Faptul că majoritatea consumatorilor aleg să rămână la furnizorul care aplică tarifele reglementate demonstrează un lucru simplu: tarifele sunt la nivelul corect. S-a discutat mult despre ajustarea tarifelor, dar și despre faimoasele devieri. Devierile financiare reprezintă diferențele dintre costul real de import al gazului și costul aplicat estimativ în tarif. Aceste devieri pot fi pozitive sau negative. Ele sunt întotdeauna transferate către consumatori prin ajustările viitoare la tarif. Astăzi, tariful la gaze naturale este cu aproximativ 2,15 lei mai mic decât cel anterior, aprobat încă în noiembrie 2024. Energocomul a acumulat devieri pozitive în anii 2025-2026, iar acestea se întorc consumatorilor prin prețuri mai mici. Doar pentru acest sezon rece, aproape 400 de milioane de lei au fost economisiți pentru familiile din Republica Moldova și pentru întreprinderi. Acest lucru demonstrează că strategia de achiziție a gazelor s-a adeverit a fi una eficientă”, a afirmat Junghietu.


Ministrul a adăugat că ANRE ajustează tarifele atât la creștere, cât și la scădere. „Ce dorim? O ajustare săptămânală a tarifelor? Asta o să ne ducă la un haos tarifar și tot cetățenii o să sufere”, a explicat oficialul.

Dorin Junghietu a argumentat și decizia privind solicitările de aplicare retroactivă a tarifelor la gaze, menționând că există un principiu fundamental de drept potrivit căruia legea acționează doar pentru viitor.


„O astfel de decizie ar genera devieri negative semnificative, care ulterior ar duce inevitabil la o majorare și mai simțitoare a tarifelor. Am mai trecut prin astfel de practici, inclusiv în 2018 și 2022, iar efectele au fost grave pentru cetățeni și pentru economie”, a accentuat ministrul.


Dorin Junghietu a combătut și mitul „gazului ieftin”. „Cât despre gazul ieftin, mitul gazului ieftin din contractul cu Gazprom. Acel gaz niciodată nu era ieftin. Era calculat printr-o formulă care pornea de la media prețurilor de vânzare ale Gazprom în Europa, în anul precedent, inclusiv transportul. Era totuși un preț de piață. Nici avantaj, nici reducere specială pentru Republica Moldova”, a apreciat el.

În același timp, ministrul a menționat că, în prezent, gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău funcționează la capacitate deplină și reprezintă baza securității noastre în sectorul gazelor. Mai mult, integrarea Republicii Moldova în coridorul vertical de gaze ne oferă acces la surse alternative din regiunea Caspică și la gazul ieftin din Grecia și chiar din Statele Unite, de unde am importat în 2024 circa 40 de milioane de metri cubi de gaze.


„Faptul că Moldova a fost printre primele state care a utilizat acest coridor confirmă încă o dată seriozitatea noastră ca partener regional. Diversificarea surselor de gaze nu a fost doar o măsură economică, ci una de securitate energetică. Fără această diversificare, astăzi nu am fi discutat despre prețuri, ci despre dacă avem gaz sau nu în aragaz sau chiar în centralele termice. Exemplele de la începutul anului 2025, când Gazprom a refuzat să respecte condițiile contractuale, sunt încă foarte proaspete”, a spus Junghietu.


În ceea ce privește nemulțumirile legate de facturile la gaze în această iarnă, ministrul Junghietu a afirmat că acestea au fost determinate de temperaturile scăzute înregistrate, în condițiile în care, „fiecare grad mai rece afară, duce la creșterea consumului de energie cu circa 5%”.


„Facturile în ultimele luni au fost mai mari. Eu personal în ultima lună am achitat cam 700-800 de lei mai mult în comparație cu luna decembrie și înțeleg perfect presiunea care există pentru fiecare familie din țară. Trebuie însă să privim și datele reale. Luna ianuarie a fost semnificativ mai rece, cu o temperatură medie de minus 5 grade, comparativ cu minus 0,6 grade în decembrie. Luna ianuarie a fost a treia cea mai friguroasă lună din ultimii 16 ani, iar frigul s-a tradus direct într-un consum mai mare”, a afirmat ministrul, care a amintit că Guvernul oferă compensații cetățenilor pentru a-i ajuta să achite facturile la energie.


Totodată, Dorin Junghietu a afirmat că autoritățile lucrează activ și la conectarea localităților din Zona de securitate la sistemul electroenergetic național. Astfel, pentru conectarea localităților din Zona de securitate la rețeaua națională, Premier Energy Distribution a finalizat lucrurile de proiectare și construcție a unor rețele electrice de rezervă, inclusiv o linie de tensiune medie de aproximativ 8 km către Varnița și o porțiune de circa 1 km către Copanca.


„Aceste rețele au fost testate și sunt pregătite să asigure alimentarea de rezervă în caz de situații excepționale, reprezentând un pas important pentru securitatea energetică a locuitorilor”, a spus Dorin Junghietu.


În ceea ce privește alimentarea cu gaze naturale pentru localitățile Roghi, Molovata Nouă, Corjova, Cocieri și Varnița, au fost planificate construirea a doua gazoducte interurale cu lungime totală de 34,4 km, care să permită reconectarea acestora la rețeaua națională. „Procedurile de achiziție pentru lucrări au fost finalizate și câștigătorii au fost desemnați. Însă, lucrările nu au putut fi demarate în 2025 din cauza lipsii de coordonare și a refuzului repetat a SRL „Tiraspoltransgaz” de a semna acordul de cooperare necesar”, a spus Junghietu.

Referindu-se la sectorul petrolier, ministrul Dorin Junghietu a menționat că urgentarea adoptării legii privind stocurile de produse petroliere este o prioritate absolută.


„Această lege va permite introducerea treptată, până în 2030, a obligației de stocare a produselor petroliere la nivelul a 90 de zile de importuri medii zilnice, conform standardelor europene. Începând cu anul 2026, Republica Moldova trebuie să creeze stocuri de peste 200.000 de tone de produse petroliere, care să asigure aprovizionarea în cazul unor șocuri externe. Această obligație de gestionare și monitorizare a stocurilor va reveni unei instituții de stat. Fără această lege, vulnerabilitatea noastră rămâne extrem de ridicată”, a specificat ministrul Energiei.


Ministrul Dorin Junghietu a prezentat și progresele atinse în domeniul energiei regenerabile, menționând că a fost depășit pragul de 980 MW capacități regenerabile, iar în aprilie 2025 a fost atins un record național: 36% din consumul de energie electrică lunar acoperit din surse regenerabile locale.

În continuare, autoritățile au lansat licitații competitive cu obligația de stocare și au creat un cadru stabil pentru investiții. „În anul 2025, am accelerat tranziția verde. Am investit masiv în eficiența energetică, modernizarea termoficării, renovarea clădirilor publice și rezidențiale prin programe precum „Casa Verde”, „EcoVoucher” și contorizarea inteligentă”, a afirmat Dorin Junghietu.

De asemenea, peste 40.000 de cetățeni au beneficiat de sprijin prin programul EcoVoucher, acesta generând economii de aproximativ 8 milioane de kWh de energie anuală, echivalentul a circa 29 de milioane de lei economisiți anual în facturile cetățenilor. Totodată, prin programul „Casa Verde”, lansat anul trecut, au fost depuse 745 de cereri pentru renovarea energetică a locuințelor. Aceste investiții se traduc direct în facturi mai mici pentru cetățeni, a opinat ministrul.

Dorin Junghietu a accentuat că realizările obținute de Republica Moldova în domeniul energetic în 2025 au fost recunoscute și la nivel european. Astfel, Republica Moldova este pentru al doilea an consecutiv lider în comunitate energetică la implementarea legislației europene și a fost apreciată de Comisia Europeană pentru progresele înregistrate la capitolul energiei și rețele transeuropene.

Parlamentul examinează astăzi moțiunea simplă asupra politicii statului în domeniul energetic, securității energetice în raport cu necesitatea protecției consumatorului și stabilității tarifare. După raportul prezentat de ministrul Dorin Junghietu, oficialul a răspuns la întrebările deputaților, care vor fi urmate de luări de cuvânt și de procedura de vot.