INTERVIU MOLDPRES // Artistul Pavel Obreja, autorul sculpturilor de pe străzile Chișinăului: „Lucrările sunt oglinda sufletului meu, modul în care comunic cu lumea”

„Arta pentru mine nu este doar activitate artistică, ci un mod de viață”, mărturisește sculptorul Pavel Obreja. Într-un interviu acordat în exclusivitate agenției MOLDPRES, artistul afirmă că lucrările sale nu sunt simple statui, ci expresii ale emoțiilor și stărilor interioare, o formă prin care comunică cu lumea. Sculptorul a vorbit despre începuturile sale în artă, despre creațiile care i-au marcat parcursul, experiența din teatru și despre modul în care sculptura poate deveni o punte culturală între artiști și spații diferite.

Pavel Obreja este creatorul unor sculpturi memorabile care împodobesc străzile Chișinăului. Prin aceste lucrări, artistul urmărește să aducă arta mai aproape de oameni, transformând spațiul public într-o experiență culturală. Sculptorul povestește despre istorisirile și semnificațiile ascunse în spatele fiecărei creații, invitând privitorii să descopere poveștile ce dau viață operei sale.

MOLDPRES: Mulți oameni văd sculptura doar ca pe o formă de artă vizuală, o combinație de forme și materiale. Pentru tine, ce înseamnă să creezi o sculptură? 

Pavel Obreja: Pentru mine, arta nu este doar o activitate artistică, ci un mod de viață. Este modul prin care sufletul și mintea mea se exprimă, un limbaj al emoțiilor și al sentimentelor. Fiecare lucrare pe care o realizez este o încercare de a reda trăiri interioare, fie prin gesturi, mimică sau mișcări, fie prin combinația atentă a materialelor. Sculptura este, așadar, oglinda sufletului meu, modul în care comunic cu lumea. Un exemplu reprezentativ este lucrarea „Eternitate”, în care am surprins durerea pierderii și melancolia oamenilor față de cei plecați. Două figuri, un băiat și o fată, transmit emoția prin gesturi subtile. Fata este prinsă într-un moment de rugăciune, iar băiatul stă cu o mână la piept și cealaltă lăsată, un gest care sugerează compasiune și tristețe. Nu am vrut să fie un tipar clasic al plânsului, ci o emoție autentică, surprinsă în momentul ei viu.MOLDPRES: Ca autor al sculpturilor de pe pietonala Eugen Doga și din parcul Valea Morilor, cum ai abordat realizarea acestor lucrări pentru spațiul public și ce emoții sau mesaje ai dorit să transmită oamenilor care le privesc zi de zi?

Pavel Obreja: Da, munca mea s-a intersectat și cu spațiile publice din Chișinău. Sculpturile realizate pentru strada pietonală și parcul Valea Morilor fac parte din proiectul „Sculpturi Care Te Privesc În Ochi”. Scopul proiectului a fost să aducă arta mai aproape de oameni. Pe strada pietonală, sculpturile reprezintă doi tineri îndrăgostiți, capturând un moment de sensibilitate universală, în timp ce în parc am creat doi tineri și un cățeluș, plini de energie și curiozitate. Publicul a apreciat aceste lucrări, comentariile online evidențiind nota lirică și poezia prezentă în sculpturi. Chiar și privind creațiile vechi, simt dorința de a retușa detalii, însă bronzul le fixează în timp, oferindu-le o eternitate simbolică. Aceste lucrări au adus vizibilitate, au consolidat cariera mea și mi-au oferit oportunitatea de a fi recunoscut în comunitatea artistică.

MOLDPRES: De-a lungul timpului ai realizat mai multe lucrări care ți-au marcat parcursul artistic și care au atras atenția publicului. Care dintre creațiile tale consideri că te reprezintă cel mai bine și ce poveste sau simbolistică se ascunde în spatele lor?

Pavel Obreja: Printre lucrările care m-au definit se numără „Evadarea lui Mercur”, instalată la Iași, în fața primăriei. Aceasta nu este doar o sculptură, ci o metaforă: Mercur, zeul călător, simbolizează artistul care își găsește inspirația oriunde s-ar afla. Ideea este că rădăcinile nu sunt în loc, ci în artist însuși. Astfel, chiar și plecat în alte orașe sau țări, acesta poate descoperi noi surse de inspirație, revenind, dacă dorește, la locul de baștină, dar mereu liber să exploreze.

Un alt proiect marcant este „Bătălia de la Vaslui”, o tablă de șah în bronz cu figurine istorice. Ideea a venit din dorința de a combina pasiunea pentru istorie cu arta și interactivitatea. Publicul poate atinge, muta și simți piesele, iar lucrarea a fost expusă în diferite expoziții, inclusiv la București, la salonul de artă medievală. Această interactivitate a captat atenția și a creat un val de apreciere în mediul online.



MOLDPRES: Cum abordezi tu realizarea portretelor și cât de importantă a fost practica din anii de studii pentru formarea stilului tău?

Pavel Obreja: Realizarea portretelor și a busturilor implică multă practică și atenție la detalii. Nu caut să reproduc fotografiile exact; pentru mine, portretul nu este hiperrealism, ci o imagine a caracterului și a esenței persoanei. Uneori hiperbolizez sau retușez anumite detalii, pentru a transmite personalitatea și trăsătura generală, creând ceea ce în limba română se poate numi „chip” sau „imagine”. Aceasta este adevărata provocare și frumusețe a portretisticii.

La Academie, orele târzii petrecute modelând prieteni și realizând portrete rapide au fost esențiale pentru dezvoltarea mea. Această disciplină mi-a oferit libertatea de a experimenta și de a învăța prin practică.

MOLDPRES: La începutul carierei tale ai avut o experiență în teatru. Cum te-a influențat această etapă și în ce fel ți-a modelat ea parcursul artistic și modul în care lucrezi astăzi?

Pavel Obreja: Anii petrecuți la Teatrul Cehov și la Teatrul de Operă și Balet au fost esențiali pentru dezvoltarea mea. Activitatea de butafor presupunea realizarea de decoruri din materiale ușoare, imitații de piatră sau polistiren, vopsite și finisate astfel încât să pară reale. Această experiență m-a învățat răbdarea, precizia și munca cu materiale diverse, abilități pe care le aplic și acum în machetele din spumă poliuretanică, mai ușor de transportat și de prezentat pentru proiecte mari.

Atelierul, colaborarea cu teatrul și orele târzii de practică mi-au permis să experimentez și să dezvolt tehnici proprii, pregătindu-mă pentru proiectele complexe din spațiul public și expozițiile internaționale.



MOLDPRES: De-a lungul timpului ai avut mai multe colaborări și proiecte peste Prut, participând la expoziții și realizând lucrări pentru diverse instituții culturale. Cât de importante sunt aceste colaborări pentru tine?

Sculptura poate fi un adevărat pod cultural. Colaborările cu România au fost numeroase, incluzând lucrări pentru Centrul Cultural „Mihai Eminescu”. Am participat la expoziții de grup și personale, iar evenimente precum „Luna sculptorilor Români” au oferit oportunități de promovare și consolidare a comunității de artiști. Promovarea altor artiști și colaborarea în breaslă mi se par fenomene minunate. Ele consolidează legăturile între artiști, creează schimburi culturale și aduc valoare publicului, demonstrând că arta poate fi un limbaj universal.

Sculptorul Pavel Obreja este din satul Valea-Perjei, raionul Taraclia, a studiat sculptura la Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” și la Facultatea de Arte Plastice a Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. Artistul a participat la numeroase expoziții de grup și concursuri în Republica Moldova, România și, printre care „Noi tineretul creator”, Saloanele de primăvară ale Uniunii Artiștilor Plastici, expoziții de caricatură și „Pod de artă peste Prut”, fiind distins cu premii pentru sculptură și diplome de merit.