Interviu MOLDPRES // Ministra de Interne, Daniella Misail-Nichitin: „MAI aplică standarde europene în domeniul securității și este pregătit să avanseze în procesul de aderare la UE”

Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a acordat un interviu în exclusivitate Agenției Informaționale de Stat „MOLDPRES”. În cadrul acestuia, oficialul a vorbit despre platformele strategice de cooperare dintre MAI și instituțiile europene, mecanismele de protecție a populației, fluidizarea traficului în punctele de trecere ale frontierei, noile măsuri privind regimul armelor și munițiilor, implementarea sistemului e-Dosar, precum și majorarea salariilor pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

MOLDPRES: Republica Moldova se apropie de o etapă decisivă în parcursul său european. În acest moment important, cât de pregătit este Ministerul Afacerilor Interne, prin domeniile pe care le gestionează, pentru a face față unei noi etape de aderare?

Daniella Misail-Nichitin: Vă mulțumesc pentru interesul acordat domeniului afacerilor interne și pentru oportunitatea de a discuta despre pregătirea Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

În cadrul Capitolului 24 – Justiție, Libertate și Securitate, Ministerul Afacerilor Interne are un rol central și dispune de o bază instituțională solidă pentru lansarea și susținerea procesului de negociere, în strânsă cooperare cu partenerii naționali și internaționali.

MAI a avansat substanțial în alinierea legislației și a practicilor operaționale la acquis-ul Uniunii Europene în domenii-cheie precum gestionarea frontierelor, migrația și azilul, cooperarea polițienească, combaterea criminalității organizate, traficului de persoane și securitatea internă.

În domeniul managementului integrat al frontierei, Republica Moldova aplică deja proceduri și standarde europene. Controlul la frontieră, cooperarea transfrontalieră cu România, schimbul de date și utilizarea sistemelor informatice moderne contribuie la securizarea frontierei de stat și la pregătirea pentru viitoarea frontieră externă a Uniunii Europene.

În materie de migrație și azil, cadrul normativ este armonizat progresiv cu legislația UE, iar capacitatea instituțională a fost consolidată pentru a gestiona fluxurile migraționale, inclusiv în situații de criză. Procedurile sunt orientate spre respectarea drepturilor fundamentale și aplicarea standardelor europene.

Cooperarea polițienească reprezintă un alt pilon al Capitolului 24. MAI dezvoltă activ parteneriate operaționale cu statele membre și agențiile europene, utilizează mecanisme moderne de schimb de informații și consolidează capacitățile de prevenire și combatere a criminalității transfrontaliere, inclusiv în domeniul criminalității organizate și cibernetice.

În ceea ce privește securitatea internă, MAI implementează politici orientate spre prevenție, creșterea rezilienței instituționale și protecția cetățenilor. Digitalizarea serviciilor, interoperabilitatea bazelor de date și modernizarea sistemelor de intervenție contribuie direct la îndeplinirea cerințelor europene din acest capitol.

Totodată, MAI dispune de structuri dedicate pentru coordonarea procesului de integrare europeană, de expertiză acumulată în implementarea proiectelor finanțate de UE și de capacitatea administrativă necesară pentru a susține negocierile pe Capitolul 24.

Prin aceste acțiuni concrete, Ministerul Afacerilor Interne demonstrează că aplică deja standarde europene în domeniul justiției, libertății și securității și este pregătit să avanseze în procesul de aderare la UE.



MOLDPRES: Acum doi ani, Republica Moldova a aderat la Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, alăturându-se celei mai puternice rețele internaționale de cooperare în prevenirea și gestionarea dezastrelor. Cum apreciați această cooperare? Ce beneficii aduce ea cetățenilor și în ce măsură a contribuit la consolidarea capacității naționale de prevenire și răspuns la situații de urgență?

Daniella Misail-Nichitin: Aderarea Republicii Moldova la Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene a fost un pas strategic pentru care s-a muncit mult. Cooperarea cu statele europene ne permite să intervenim mai rapid și mai eficient în situații de urgență, să reducem riscurile pentru viața și bunurile cetățenilor și să menținem funcționarea serviciilor publice esențiale chiar în momente critice.

Practic, cetățenii beneficiază direct de sprijin european în situații dificile: de exemplu, în ianuarie 2025, Republica Moldova a primit 42 de generatoare electrice și 31 de aparate de aer condiționat pentru instituțiile critice, pentru a asigura continuitatea funcționării acestora în contextul consolidării securității energetice. Intervențiile coordonate cu partenerii europeni reduc timpul de reacție și limitează efectele situațiilor de urgență asupra populației.

Totodată, Republica Moldova nu primește sprijin doar, ci și îl oferă: salvatorii noștri participă la misiuni internaționale, inclusiv pentru stingerea incendiilor de vegetație în alte state, demonstrând profesionalism și solidaritate europeană.

Prin aceste mecanisme, sistemul național de protecție civilă devine mai puternic, mai modern și mai pregătit să răspundă rapid oricărei situații de urgență, iar cetățenii pot simți concret că siguranța lor este o prioritate.



MOLDPRES: Una din prioritățile enunțate de Poliția de Frontieră este fluidizarea traficului în punctele de trecere de la frontiera cu România și Ucraina. Astfel, ce măsuri urmează a fi implementate în comun cu partenerii pentru a îmbunătăți gestionarea traficului având în vedere creșterea fluxului de persoane și mărfuri?

Daniella Misail-Nichitin: Pentru Guvern, mobilitatea cetățenilor și a transporturilor de marfă reprezintă priorități clare, stabilite în Planul Național de Aderare la UE. Oriunde există mobilitate, există și afaceri, iar aceasta contribuie direct la creșterea calității vieții cetățenilor, ori asta ne dorim pentru țara noastră.

Pentru a accelera circulația sigură și eficientă a persoanelor și mărfurilor, suntem în proceduri de extindere și consolidare a controlului coordonat cu autoritățile de frontieră din România și a controlului comun cu Ucraina. Astfel, la frontiera moldo-română, controlul coordonat este deja operațional în două puncte: Leușeni-Albița și Giurgiulești-Galați, iar în perioada următoare va fi extins la Cantemir-Fălciu, Sculeni și Lipcani-Rădăuți Prut.

La frontiera moldo-ucraineană, controlul comun este reglementat juridic în nouă puncte de trecere, dintre care șapte sunt funcționale. Două puncte rămân suspendate din cauza războiului din Ucraina. Extinderea controlului în alte puncte de frontieră moldo-ucraineană nu este planificată momentan.

Pe lângă extinderea controalelor coordonate si comune, implementăm mai multe măsuri pentru fluidizarea traficului: digitalizarea procedurilor de control, suplimentarea personalului în linia întâi, deschiderea de benzi suplimentare acolo unde infrastructura permite, aplicarea procedurii „Revers” când este necesar și menținerea unei colaborări permanente cu Serviciul Vamal și autoritățile de frontieră vecine.

În ceea ce privește infrastructura, Poliția de Frontieră implementează Planul de Creștere al Guvernului prin achiziționarea de echipamente speciale, inclusiv IT pentru controale biometrice și supraveghere, precum și pentru modernizarea punctelor existente și construcția a noi puncte de frontieră. Astfel, pentru 2026, sunt prevăzute finalizarea construcției SPF Otaci și inițierea sediului DR Nord. Împreună cu România până în 2030, avem programată construcția a patru noi poduri peste Prut. De asemenea, în viitor ne propunem ca fiecare raion să aibă cel puțin un pod peste Prut, construit în parteneriat cu județele și regiunile din România.

Toate aceste măsuri urmăresc să asigure un trafic transfrontalier mai rapid, sigur și previzibil, protejând totodată securitatea cetățenilor și facilitând comerțul și mobilitatea persoanelor între țări.

MOLDPRES: Un camion încărcat cu armament a fost depistat pe 20 noiembrie la punctul de trecere Leușeni - Albița. Oamenii legii au stabilit că marfa de contrabandă a fost încărcată în municipiul Chișinău și urma să ajungă în Israel. Organele de forță au deconspirat schema de contrabandă? Ce versiuni examinează poliția?

Daniella Misail-Nichitin: Cauza privind contrabanda cu armament depistat pe 20 noiembrie la punctul de trecere Leușeni-Albița este instrumentată de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), care conduce întreaga urmărire penală. Potrivit procurorilor, munițiile erau preluate în mai multe tranșe dintr-un depozit neidentificat din Ucraina, de la persoane necunoscute, aduse camuflat în Republica Moldova și preluate ulterior de complici. Cinci persoane au fost deja arestate în acest caz.

Angajații Inspectoratului General al Poliției, inclusiv INI și CTCEJ, sprijină investigația cu expertize și acțiuni specializate, asigurând colaborarea operativă cu partenerii. Orice informație nouă va fi comunicată oficial de procuratură, care rămâne principalul furnizor de date privind stadiul anchetei.

MOLDPRES: MAI a anunțat despre un nou pachet de reglementări ce prevede  introducerea pașaportului european pentru arme și crearea unui sistem de control mai strict a munițiilor și explozivilor. Care sunt noile măsuri aplicate în raport cu deținătorii de arme?

Daniella Misail-Nichitin: Noile măsuri privind regimul armelor și munițiilor, introduse prin Legea nr. 301 din 12 decembrie 2025, aduc un cadru mai sigur și mai strict pentru deținătorii de arme. Printre principalele schimbări se numără digitalizarea completă a evidenței armelor prin Registrul de stat al armelor, introducerea pașaportului european pentru arme și reguli mai stricte privind permisele, instruirea obligatorie și limitările pentru anumite categorii de persoane.

Astfel, cetățenii trebuie să respecte reguli clare: nu pot deține lunete de ochire pe timp de noapte sau cu termoviziune, arme acustice, de semnalizare, de spectacol sau cu tranchilizante, iar accesul la arme letale sau neletale este restricționat pentru persoane cercetate penal, sancționate anterior sau care locuiesc în regiuni necontrolate de autoritățile constituționale. Permisele de armă se vor reînnoi o dată la trei ani, iar titularii trebuie să participe la un curs de instruire teoretic-practic de cel puțin 40 de ore.

De asemenea, în cazul refuzului de a preda sau de a dezactiva armele atunci când există un temei legal, acestea vor fi ridicate de poliție și gestionate de Comisia de stat pentru evaluare și bonificare. Pentru persoanele juridice autorizate în domeniul pază, reglementările permit folosirea armelor neletale scurte, precum pistoale sau revolvere cu proiectile din cauciuc, pentru protecția obiectivelor și bunurilor.

Noile reglementări urmăresc reducerea riscului de violență, accidente și alte incidente, oferind cetățenilor un cadru sigur în care pot exercita dreptul legal de a deține arme.

Modificările operează asupra Legii nr.130/2012 privind regimul armelor și munițiilor cu destinație civilă, transpun Directiva (UE) 2021/555 și vor intra în vigoare la 1 iulie 2026. Implementarea pașaportului european pentru arme va coincide cu aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.



MOLDPRES: Cetățenii moldoveni care locuiesc în Italia, Letonia, Spania, Marea Britanie, Grecia, Israel, Turcia, Albania și Lituania pot preschimba permisele de conducere fără a susține examene teoretice sau practice. Cu ce alte țări au loc negocieri pentru a putea fi aplicate proceduri similare?

Daniella Misail-Nichitin: În prezent, Republica Moldova este implicată în proceduri cu patru state pentru a facilita recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere:

1.       Republica Letonia – acordul a fost semnat în luna mai 2025, a intrat în vigoare, însă nu poate fi aplicat, deoarece este necesară implementarea unui acord suplimentar privind transferul și protecția datelor cu caracter personal.

2.       Republica Franceză – tratatul a fost semnat însă nu este în vigoare, partea franceză este în proces de finalizare a procedurilor interne necesare.

3.       Republica Irlanda – suntem în procedura de negociere.

4.       Emiratele Arabe Unite – suntem în procedura de negociere.

5.       România - suntem în procedura de negociere.

Pentru țările unde procedura a intrat deja în vigoare, preschimbarea permisului fără susținerea probelor teoretice și practice înseamnă că cetățenii nu trebuie să mai susțină examenele de legislație rutieră și de conducere pentru categoriile specificate, în baza acordurilor bilaterale.

Iată detaliile pe țări și pe subcategorii, pentru ca cetățenii să știe exact pentru ce tipuri de permise de conducere nu este necesar să susțină probele teoretice și practice și pentru ce categorii trebuie să finalizeze procedurile legale în funcție de cerințele specifice ale țării în care se află:

•        Italia, Turcia, Albania și Grecia – sunt recunoscute ambele probe de examen pentru toate categoriile de permis.

•        Marea Britanie – pentru categoria B, ambele probe sunt recunoscute; pentru sub/categoriile A, A1, A2, AM, B1, BE, C1, C1E, C, CE, D1, D1E, D, cetățenii vor trebui să susțină ambele probe.

•        Israel – pentru subcategoriile A, A1, A2, AM, B, ambele probe sunt recunoscute; pentru subcategoriile BE, C1, C1E, C, CE, D1, D1E, D, vor trebui susținute ambele probe.

•        Lituania – pentru subcategoriile A, A1, A2, AM, B, B1, ambele probe sunt recunoscute; pentru subcategoriile BE, C1, C1E, C, CE, D1, D1E, D, vor trebui susținute ambele probe.

•        Spania – ambele probe sunt recunoscute pentru:

-Permise moldovenești eliberate începând cu 1 noiembrie 1995 până la 31 decembrie 2010 – A, B, C, D, E;

-Permise moldovenești eliberate începând cu 15 iulie 2008 până la 31 august 2015 - A1, A2, A, B, C1, C, D1, D, BE, C1E, CE, D1E, DE;

- Permise moldovenești eliberate începând cu 1 septembrie 2015 până la 31 decembrie 2019 - A1, A2, A, B, C1, C, D1, D, BE, C1E, CE, D1E, DE;

- Permise moldovenești eliberate începând cu 1 ianuarie 2020 - AM, A1, A2, A, B, C1, C, D1, D, BE, C1E, CE, D1E, DE;

Pentru categoriile C1, C1+E, C, C+E, D1, D1+E, D și D+E vor trebui să realizeze un test de control al aptitudinilor și comportamentului într-un circuit închis și un test de conducere pe drumuri publice deschise traficului general, utilizând un vehicul sau un ansamblu de vehicule pentru care are respectivele permise de conducere.

•        Germania - potrivit Declarației comune semnate în 2022, este recunoscută doar componenta teoretică. MAI este în proces de discuții cu Partea Germană pentru a extinde Declarația prin recunoașterea de către autoritățile germane și a componentei practice a examenului.

Astfel, cetățenii moldoveni beneficiază deja de facilități importante în mai multe state europene și continuăm negocierile cu alte țări pentru a extinde aceste proceduri, simplificând procesul și oferind recunoaștere rapidă a permiselor de conducere.

MOLDPRES: Autoritățile își propun să implementeze sistemul e-Dosar, care va permite gestionarea electronică a cauzelor penale și contravenționale. Este vorba de crearea, stocarea, consultarea și transferul documentelor în format electronic între poliție, procuratură, instanțe de judecată și alte autorități. Când va fi funcțional acest sistem și ce schimbări va aduce pentru cetățeni și autoritățile de resort?

Daniella Misail-Nichitin: Sistemul informațional e-Dosar este gândit, în primul rând, pentru a simplifica și accelera modul în care sunt gestionate cauzele penale și contravenționale, astfel încât cetățenii să interacționeze mai ușor cu instituțiile statului și să fie mai puțin afectați de birocrație.

Acesta va permite crearea, stocarea, consultarea și transferul electronic al documentelor între poliție, procuratură, instanțe și alte autorități. Pentru cetățeni, e-Dosar înseamnă mai puține drumuri la instituții, mai puține documente pe hârtie și proceduri mai rapide și mai previzibile. Transmiterea dosarelor se va face digital, eliminând riscul pierderii sau deteriorării actelor și scurtând semnificativ timpul de examinare a cauzelor.

Sistemul va aduce și transparență sporită, deoarece fiecare acțiune în dosar va fi evidențiată clar, oferind cetățenilor mai multă încredere în modul de gestionare a cauzelor. Accesul la e-Dosar este strict reglementat, iar informațiile pot fi consultate doar de persoanele autorizate, cu protecție maximă a datelor personale.

Operaționalizarea completă a sistemului va avea loc treptat, pe măsură ce sunt finalizate dezvoltările tehnice, testările și interconectarea cu alte sisteme ale statului, cadrul legal fiind deja aprobat. Prin e-Dosar, cetățenii vor beneficia de servicii publice mai rapide, sigure și moderne, în linie cu standardele europene și procesul de digitalizare a administrației publice.

MOLDPRES: Mașinile implicate în accidente rutiere vor transmite automat un apel la Serviciul 112, care va anunța locația și gravitatea. Acțiunea va fi posibilă în urma implementării proiectului Next Generation eCall, finanțat de UE. Cum va funcționa acest proiect la nivel de țară?

Daniella Misail-Nichitin: Proiectul Next Generation eCall, finanțat de Uniunea Europeană, va permite ca, în cazul unui accident rutier grav, mașinile dotate cu acest sistem să apeleze automat numărul unic de urgență 112, fără intervenția șoferului sau a pasagerilor.

La nivel de țară, sistemul va funcționa astfel: automobilul transmite automat către 112 date esențiale pentru intervenție rapidă – localizarea exactă a accidentului, numărul de persoane aflate în vehicul, gravitatea impactului, codul VIN al mașinii (numărul unic de identificare al unei mașini) și tipul de motorizare (benzină, diesel, hibrid sau electric). Aceste informații permit serviciilor de urgență să trimită resursele potrivite, în cel mai scurt timp.

Sistemul eCall este obligatoriu pentru autovehiculele produse pentru piața Uniunii Europene începând cu anul 2018.

În Republica Moldova, Serviciul 112 se află deja în faza de testare a preluării apelurilor eCall. Din martie 2026, Serviciul 112 va fi pregătit tehnic pentru recepționarea semnalelor, iar până în iunie 2026 operatorii de telecomunicații vor asigura transmiterea completă a apelurilor. Moldtelecom are deja această capacitate, iar ceilalți operatori urmează să o implementeze până la termenul stabilit.

Cadrul legislativ necesar va fi ajustat până la sfârșitul anului 2026. Pentru cetățeni, acest sistem înseamnă intervenții mai rapide, șanse mai mari de salvare a vieților și un răspuns de urgență mai bine adaptat fiecărei situații.

MOLDPRES: Una dintre principalele cauze ale producerii accidentelor rutiere la nivel de țară rămâne a fi conducerea mijloacelor de transport în stare de ebrietate alcoolică. Ce măsuri va impune MAI pentru a preveni aceste cazuri?

Daniella Misail-Nichitin: Oamenii trebuie să fie responsabili la volan. Oricâte eforturi ar face autoritățile, dacă șoferii nu respectă regulile și nu conștientizează riscurile, accidentele grave vor continua, din păcate, să se producă.

Datele din 2025 arată clar dimensiunea problemei: au fost înregistrate peste 2 200 de accidente rutiere, iar conducerea în stare de ebrietate rămâne una dintre cauzele constante ale tragediilor din trafic. Doar anul trecut, 138 de accidente s-au produs din cauza șoferilor aflați sub influența alcoolului, soldate cu pierderi de vieți omenești și sute de persoane traumatizate. În același timp, aproape 7 000 de conducători auto au fost depistați băuți la volan, o creștere îngrijorătoare față de anul precedent.

În acest context, Inspectoratul General al Poliției intensifică măsurile de prevenire și control. Vor fi organizate filtre sistematice și acțiuni inopinate în trafic, în special pe sectoarele și în intervalele cu risc sporit. Scopul este clar: descurajarea consumului de alcool la volan, creșterea disciplinei rutiere și reducerea numărului de accidente.

Totodată, MAI mizează pe prevenire și educație, nu doar pe sancțiuni. Investim în educația rutieră încă din școală, astfel încât copiii să înțeleagă, de mici, ce înseamnă responsabilitatea în trafic - fie ca pietoni, fie ca viitori șoferi. O cultură a siguranței se formează în timp, prin informare, exemple corecte și respect față de viață.

În final, vreau să fac un apel sincer către toți cetățenii: nu urcați la volan după ce ați consumat alcool. O decizie luată într-un moment poate schimba vieți pentru totdeauna - viețile voastre, ale familiilor voastre și ale unor oameni nevinovați. Siguranța pe drumuri începe cu fiecare dintre noi. Din respect pentru viață, pentru cei dragi și pentru ceilalți participanți la trafic, alegeți responsabilitatea.

MOLDPRES: În anul 2026 vor fi majorate salariile persoanelor care activează în cadrul subdiviziunilor MAI? Acestea vor asigura angajații cu veniturile necesare și îi va menține în sistem?

Daniella Misail-Nichitin: Procesul de majorare a salariilor tine de politica financiară a Guvernului. Atunci când Guvernul decide majorarea salariilor în sectorul public, aceasta se realizează în cadrul politicii financiare, având în vedere sustenabilitatea bugetară, impactul asupra economiei și respectarea altor criterii financiare și sociale relevante. Potrivit legii bugetului de stat pentru 2026, adoptată de Parlament, salariul minim în sectorul bugetar a fost majorat de la 5 500 lei la 6 300 lei începând cu 1 ianuarie 2026, iar în buget sunt prevăzute și plăți compensatorii pentru angajații bugetari ai căror salarii sunt sub acest prag, astfel încât să fie acoperită diferența între remunerația actuală și noul nivel al salariului minim.

În cazul MAI o mică parte din angajați beneficiază de această majorare a salariului minim, doar angajați civili. În plus, ⁠pentru ofițerii de investigații și urmărire penală avem o creștere de 10% a salariilor începând cu 1 ianuarie 2026, urmare a modificărilor operate la Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare in sectorul bugetar.

Pentru anul 2026, Guvernul analizează opțiuni de actualizare a cadrului de salarizare, în vederea alinierii acestuia la realitățile economice și la necesitățile sectorului public. Eventualele ajustări vor fi analizate în cadrul acestui proces, inclusiv în raport cu sectorul public și domeniul afacerilor interne.

⁠Până atunci, continuăm să ne concentrăm pe crearea unor condiții de muncă mai bune, dotări mai bune și să asigurăm pachetul salarial actual pentru angajați, inclusiv indemnizații pentru închirierea spațiului locativ, transport gratuit, asistență medicală specializată și acces la cursuri și specializări profesionale.

MOLDPRES: Numiți cinci cele mai importante realizări ale anului 2025 și cinci priorități pentru anul viitor?

Daniella Misail-Nichitin: Anul 2025 a fost, pentru Ministerul Afacerilor Interne, un an de așezare și modernizare. Am pornit de la fundament – am actualizat Strategia MAI până în 2030, pentru ca instituțiile din sistem să răspundă mai bine riscurilor actuale și să ofere servicii mai sigure și mai rapide cetățenilor. Această direcție strategică se reflectă deja în intervenții mai eficiente, frontiere mai bine protejate și o prezență mai vizibilă a forțelor de ordine în comunități.

Un rezultat important a fost reducerea birocrației. Tot mai multe servicii MAI pot fi accesate online – de la cazierul judiciar, disponibil în 24 de limbi, până la solicitarea dreptului de ședere. Pentru cetățeni, asta înseamnă mai puține drumuri la ghișee și mai mult timp câștigat.

Tot în 2025, am pus bazele reorganizării structurilor de ordine publică pentru a fi mai aproape de oameni. Au fost aprobate prevederile legale care lansează procesul de regionalizare a Poliției și Carabinierilor, iar primele companii mobile de intervenție ale carabinierilor au devenit operaționale, cu capacitatea de a interveni rapid acolo unde situația o impune. În paralel, am consolidat capacitatea de combatere a criminalității organizate și cibernetice, inclusiv prin utilizarea instrumentelor digitale și a tehnologiei avansate.

Un alt progres important a fost la frontieră. Am extins supravegherea, am introdus verificări anticipate ale pasagerilor și am aplicat controale coordonate cu România, care deja reduc timpii de așteptare. Toate aceste măsuri au contribuit la un control mai sigur și mai eficient al frontierei. În același timp, am investit în infrastructură și dotări – autospeciale noi pentru Poliție și IGSU, echipamente moderne și facilități îmbunătățite pentru intervenții.

Nu în ultimul rând, 2025 a demonstrat capacitatea instituțiilor MAI de a asigura desfășurarea alegerilor parlamentare în condiții de legalitate deplină, cu respectarea dreptului cetățenilor de a vota liber.

Pentru anul 2026, prioritățile noastre sunt orientate spre consolidarea acestor rezultate. Ne propunem comunități mai sigure, cu polițiști și carabinieri mai mobili și mai aproape de cetățeni, o siguranță rutieră sporită prin utilizarea tehnologiilor moderne, combaterea mai eficientă a criminalității, în special a celei online și transfrontaliere, precum și o frontieră modernă, aliniată standardelor europene.

În paralel, vom investi în protecția civilă și capacitatea de răspuns la situații de urgență, astfel încât oamenii să fie informați rapid și protejați atunci când apar riscuri. Toate aceste priorități au un obiectiv comun: un stat mai sigur, servicii publice mai eficiente și o viață mai bună pentru cetățenii noștri.

MOLDPRES: Doamnă ministră, vă mulțumim pentru interviu.

Autor: Ala Ciobanu