INTERVIU MOLDPRES // Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță: „Ne propunem modernizarea sistemului financiar, în beneficiul mediului de afaceri și al cetățenilor”

Prioritățile Ministerului Finanțelor pentru următoarea perioadă vizează crearea unui sistem fiscal cât mai simplu, îmbunătățirea managementului investițiilor publice, precum și modernizarea sistemului financiar, astfel încât afacerile să aibă un acces mai bun la finanțare, iar cetățenii – mai multe oportunități de investiții. Direcțiile prioritare au fost prezentate de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, într-un interviu acordat în exclusivitate Agenției MOLDPRES. 

MOLDPRES: Domnule Gavriliță, ați preluat recent funcția de ministru al Finanțelor, într-un context marcat de multiple crize, dar și de oportunități oferite de procesul de integrare europeană. Cum arată astăzi sistemul financiar al R. Moldova și care sunt principalele provocări?

Andrian Gavriliță: Astăzi putem spune că sistemul financiar al Republicii Moldova este stabil, dar se află într-o etapă de tranziție și adaptare. Pe de o parte, sectorul bancar este bine capitalizat, respectă indicatorii prudențiali, iar creditarea economiei este în creștere. Acest lucru oferă o bază solidă pentru funcționarea economiei.

Pe de altă parte, situația financiară a țării trebuie privită mai larg. În ultimii ani, finanțele publice au fost puse sub presiune de crize succesive – pandemia, războiul din Ucraina, criza energetică, inflația și contextul regional complicat. Statul a fost nevoit să intervină pentru a proteja populația, pentru a sprijini mediul de afaceri și pentru a menține stabilitatea macroeconomică, ceea ce a presupus cheltuieli suplimentare și un efort bugetar considerabil.

Principalele provocări țin, de asigurarea unui echilibru durabil între venituri și cheltuieli, gestionarea responsabilă a deficitului bugetar și menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil. În același timp, avem provocări structurale care țin de modernizarea întregului sistem financiar: consolidarea securității cibernetice și a încrederii în serviciile financiare digitale, dezvoltarea pieței de capital pentru a oferi companiilor alternative reale de finanțare, precum și adaptarea mediului de afaceri la reformele în curs, inclusiv cele necesare pentru integrarea europeană.

Procesul de aderare la Uniunea Europeană reprezintă, totodată, o oportunitate majoră, ce ne ajută să accelerăm reformele, să îmbunătățim calitatea politicilor publice și să construim instituții financiare mai puternice, mai transparente și mai previzibile.



MOLDPRES: Ce schimbări a adus politica fiscală și vamală pentru anul 2026?

Andrian Gavriliță: Cele mai importante modificări vor fi propuse pentru anii următori, iar pentru 2026 au fost făcute doar unele îmbunătățiri. Printre cele mai importante prevederi din politica fiscală pentru anul 2026 se numără, în primul rând, prelungirea cotei zero pentru profitul nedistribuit de către majoritatea întreprinderilor mici și mijlocii, majorarea plafonului de la care companiile devin plătitoare de TVA, începutul implementării regimului fiscal pentru freelanceri, precum și extinderea spectrului de cheltuieli deductibile pentru angajatori.

Ultima vizează atât acordarea de vouchere de vacanță, cât și compensarea cheltuielilor suportate de angajați în structurile de primire turistică din zonele rurale. Suma deductibilă pentru aceste cheltuieli va fi de până la 50% din salariul mediu lunar pe economie prognozat. De asemenea, se extinde dreptul de deducere și pentru cheltuielile suportate de angajatori pentru organizarea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor angajaților cu vârsta de până la 3 ani.

În agricultură, regulile de acces la rambursarea TVA sunt simplificate, astfel încât mai mulți producători să poată beneficia de această măsură.

MOLDPRES:  A fost anunțată decizia de amânare a aplicării TVA la importul autovehiculelor până la aderarea Republicii Moldova la UE. Ați făcut o evaluare privind impactul acestei decizii asupra pieței, dar și asupra bugetului de stat?

Andrian Gavriliță: Da, această decizie a fost analizată din perspectiva impactului atât asupra pieței auto, cât și asupra veniturilor bugetare. S-a decis menținerea, pentru moment, a sistemului actual de impozitare a autovehiculelor prin accize, un mecanism deja cunoscut și previzibil pentru importatori și consumatori.

Astfel, piața auto va continua să funcționeze în aceleași condiții ca și până acum, fără schimbări bruște sau perturbări. Din punct de vedere bugetar, statul va continua să încaseze venituri din accize, fără pierderi semnificative.

După o analiză suplimentară privind impactul și asigurarea mecanismelor eficiente de evaluare corectă a autoturismelor, urmează să revenim la acest subiect.

MOLDPRES: Republica Moldova și-a asumat reforme importante în procesul de integrare europeană. În ce măsură este pregătit Ministerul Finanțelor pentru a face față acestor sarcini?

Andrian Gavriliță: Integrarea europeană este un proces complex, dar bine structurat, iar Ministerul Finanțelor este pregătit să facă față acestor sarcini. Avem o foaie de parcurs clară, reflectată în Programul Național de Aderare la UE pentru perioada 2025–2029, care stabilește pașii concreți pentru alinierea legislației și a instituțiilor noastre la acquis-ul european. Exercițiul de screening bilateral desfășurat în anii 2024–2025 a confirmat nivelul de pregătire și ne oferă o bază solidă pentru a intra în negocieri cu obiective clare și termene bine definite.

În cadrul procesului de aderare, Ministerul Finanțelor are responsabilități importante în domenii-cheie, precum libera circulație a capitalului și serviciile financiare, achizițiile publice, fiscalitatea, politica economică și monetară, uniunea vamală, controlul financiar și prevederile financiare și bugetare. Pentru fiecare dintre aceste domenii există deja echipe dedicate, planuri de acțiune și reforme aflate în diferite etape de implementare.

Prioritățile noastre vizează alinierea legislației la standardele Uniunii Europene, modernizarea administrării fiscale și vamale, dezvoltarea pieței de capital, consolidarea disciplinei bugetare și întărirea mecanismelor de control financiar. Un accent aparte este pus pe digitalizare, transparență și pe crearea unui acces mai bun la finanțare pentru mediul de afaceri și pentru cetățeni.



MOLDPRES: R. Moldova a beneficiat, în ultimii ani, de sprijinul continuu al partenerilor externi. Cine sunt principalii donatori ai țării noastre, despre ce volum de asistență financiară vorbim în ultimii trei-patru ani?

Andrian Gavriliță: În ultimii ani, sprijinul extern a avut un rol fundamental în menținerea stabilității economice a Republicii Moldova. În contextul crizelor succesive, asistența externă a contribuit decisiv la gestionarea presiunilor macroeconomice și la consolidarea finanțelor publice.

În ultimii cinci ani, volumul total al asistenței externe recepționate sub formă de împrumuturi de stat a fost de 73,2 miliarde de lei. Din această sumă: 46,1 miliarde de lei au fost direcționați pentru acoperirea necesităților de finanțare ale bugetului de stat, fiind alocate inclusiv pentru susținerea populației, iar 27,2 miliarde de lei au fost contractate pentru realizarea proiectelor de infrastructură, dezvoltare regională, eficiență energetică și consolidarea capacităților instituționale, în concordanță cu prioritățile strategice ale Guvernului.

MOLDPRES: Cum va fi valorificat sprijinul financiar în valoare de 1,9 miliarde de euro acordat de Uniunea Europeană prin Planul de creștere pentru Republica Moldova?

Andrian Gavriliță: Planul de Creștere al Uniunii Europene reprezintă o oportunitate importantă pentru Republica Moldova. Fondurile includ granturi și asistență tehnică, precum și împrumuturi avantajoase, cu dobânzi mici și termene lungi de rambursare. Aceste resurse vor fi folosite pentru reforme și investiții, vizând modernizarea economiei, sprijinirea mediului de afaceri, dezvoltarea infrastructurii, creșterea eficienței energetice și îmbunătățirea serviciilor publice.

Asistența financiară aferentă Planului de creștere pentru Moldova este acordată pe parcursul a trei ani, 2025-2027. Din total asistență, aproximativ 385 milioane de euro sunt granturi (ajutor nerambursabil, care nu este inclus în bugetul de stat și nu este administrat de Guvern) care vor fi acordați sub formă de asistență tehnică, iar circa 1,5 miliarde de euro sunt împrumuturi cu dobândă mai mică, comparativ cu condițiile generale ale pieței, și termeni favorabili de rambursare (maturitatea până la 40 de ani, inclusiv perioada de grație de până la 10 ani).

Mijloacele financiare aferente împrumutului vor fi acordate sub formă de suport bugetar, preponderent pentru implementarea măsurilor de reformă și propulsarea investițiilor, iar cel puțin 25% vor fi direcționate către cofinanțarea proiectelor investiționale finanțate de instituțiile financiare internaționale.

Până în prezent, în cadrul Facilității de reformă și creștere au fost efectuate debursările aferente pre-finanțării în sumă de 270,0 milioane de euro, în iunie 2025 -  destinate pregătirii și demarării reformelor prioritare, precum și tranșei I, în valoare de 18,9 milioane de euro, în septembrie 2025. Debursarea următoarei tranșe, în sumă 168 milioane de euro, este planificată spre sfârșitul lunii februarie, începutul lunii martie a anului curent.

MOLDPRES: Care sunt prioritățile Ministerului Finanțelor pentru perioada următoare în contextul incertitudinilor economice regionale și globale?

Andrian Gavriliță: Ne concentrăm pe trei direcții mari. Prima este un sistem fiscal mai simplu și mai prietenos, în care regulile sunt clare și ușor de aplicat. A doua este un management mai bun al investițiilor publice – vrem ca banii statului să fie cheltuiți rapid, eficient și cu impact real pentru oameni.

A treia direcție este modernizarea sistemului financiar, astfel încât afacerile să aibă acces mai bun la finanțare, iar cetățenii să aibă mai multe oportunități de economisire și investiții. În esență, vrem ca politicile financiare să se traducă în creștere economică și bunăstare pentru toți.

Domnule ministru Andrian Gavriliță, vă mulțumim pentru interviu.

Reporter: Natalia Sandu