INTERVIU MOLDPRES // Ministra Natalia Plugaru: „Îmi doresc ca, în anul 2026, reformele pe care le realizează MMPS să fie resimțite de oameni, în viața de zi cu zi”

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a acordat un interviu în exclusivitate pentru Agenția Informațională de Stat MOLDPRES, în care a vorbit despre armonizarea legislației din domeniu cu cea europeană, majorarea pensiilor și altor prestații sociale, programele pentru susținerea angajării în câmpul muncii, combaterea muncii informale, precum și serviciile oferite în cadrul reformei RESTART.

MOLDPRES: Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2026 prevede venituri și cheltuieli de peste 51 de miliarde de lei. De ce garanții sociale vor beneficia cetățenii Republicii Moldova în anul viitor? Cu ce noutăți veniți pentru ei?

Natalia Plugaru: Dacă ne referim la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2026, aș vrea să menționez un lucru foarte important - deficitul acestui buget scade în ultimii ani. Dacă în anul 2023, deficitul era de 5,4 miliarde de lei, atunci pentru anul 2026 se prevede un deficit de 3,6 miliarde de lei. Scăderea deficitului bugetar înseamnă că, în fiecare an, contribuțiile în Bugetul asigurărilor sociale cresc, avem persoane care lucrează în baza unui contract de muncă, aduc contribuții la buget și își asigură o pensie în viitor. De asemenea, acest lucru înseamnă că există mai multe persoane care acced în câmpul muncii. Dacă avem un deficit mai mic, înseamnă că putem să ne permitem să oferim garanții sociale.

În anul 2026, vor exista mai multe programe, prestații și alocații pe care le vom oferi. Astfel, pensia minimă va fi indexată începând cu luna aprilie 2026 și va constitui 3 263 de lei. Se prevede o indexare de 6,8%, în funcție de rata inflației de la sfârșitul anului precedent. În acest an, statul va oferi pensii pentru 665 488 de persoane. Este vorba de toate pensiile: pentru limită de vârstă, pensii de dizabilitate, pensii de urmaș și alte categorii. Înțelegem că valoarea plății nu este suficientă pentru întreținere. În același timp, pensia minimă a crescut în ultimii ani și ne propunem să continuăm în același ritm.

La fel, în Bugetul asigurărilor sociale am inclus un program pentru protecția familiilor și copiilor. Astfel, a crescut îndemnizația unică la naștere până la 21 886 de lei. În comparație cu anul 2021, această îndemnizație practic s-a dublat și continue să crească an de an. De asemenea, va continua programul de îndemnizație de îngrijire pentru copii până la vârstă de doi ani, în sumă de 1 000 de lei lunar. Vreau să menționez că de această îndemnizație beneficiază absolut toate familiile, indiferent dacă părinții sunt asigurați sau neasigurați. Deci, este o plată care se face pentru toți. Pe lângă aceasta, există îndemnizația de creștere a copilului, în funcție de perioada pe care o alege familia - un an, doi sau trei ani, care se calculează din cel mai mare salariu al unuia dintre părinți.

În același timp, vor crește cu 6,8% alocațiile pentru veterani și veteranii cu dizabilități. Astfel, alocația lunară pentru veterani va fi de 2 044 de lei, iar alocația pentru veteranii cu dizabilități, din aprilie 2026, va constitui 2 973 de lei.

La fel, Bugetul asigurărilor sociale include trei programe de protecție a persoanelor cu dizabilități. Este vorba de trei categorii de alocații: pensii pentru dizabilitate, alocația socială de stat și alocația pentru îngrijire, însoțire și supraveghere. Pensia minimă pentru dizabilitate se stabilește în funcție de gradul de dizabilitate pe care îl are persoana.

Majoritatea programelor au un buget mai mare față de anul precedent. De exemplu, pentru programul de protecție a persoanelor cu dizabilități avem o creștere a bugetului cu 10%, iar pentru programul de protecție a persoanelor în etate sau a pensionarilor avem o creștere a bugetului cu 11,2%. Acest lucru ne oferă posibilitatea să fim mai aproape de persoanele care sunt vulnerabile și au nevoie de aceste prestații și alocații.



MOLDPRES: Domeniile muncii și protecției sociale în ce măsură au fost raliate la standardele europene? Cum decurg pregătirile pentru aderarea la Uniunea Europeană? Cu ce provocări vă confruntați sau care ar fi direcțiile ce solicită eforturi susținute în acest sens?

Natalia Plugaru: Calea europeană este o direcție validată de cetățeni pe care o împărtășim cu întregul Guvern. La Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) aceasta este prioritatea zero. Ministerul este coordonator la două capitole de negocieri. Este vorba de Capitolul 2, care vizează libera circulație a lucrătorilor și Capitolul 19 - politica socială și ocuparea forței de muncă. În anul 2025, am reușit să finalizăm cu succes screening-ul pentru aceste capitole și suntem deschiși ca să pornim negocierile tehnice cu Uniunea Europeană pentru implementarea recomandărilor.

Dacă ne referim la realizările MMPS, în vara anului 2025, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne, am promovat și adoptat o lege privind libera circulație și ședere a cetățenilor Uniunii Europene și a membrilor familiilor acestora. Legea creează un cadru ce reglementează modul de ședere, de lucru, de protecție a drepturilor persoanelor care vin din Uniunea Europeană și doresc să se stabilească în Republica Moldova. Acest lucru, la fel, este foarte important atunci când devenim membri ai Uniunii Europene.

O altă realizare importantă este aderarea la Rețeaua Europeană EURES. Aceasta este o rețea oficială a Uniunii Europene, care conectează piețele muncii din toate țările membre ale UE. Republica Moldova, în calitate de țară candidată, a devenit membru al acestei rețele, care ne oferă mai multe beneficii. Astfel, rețeaua facilitează libera circulație a lucrătorilor. Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM) va reprezenta EURES în Republica Moldova. În acest mod, vom avea acces la toate locurile de muncă din Uniunea Europeană și condițiile de muncă în aceste state.

De asemenea, se oferă consiliere și sprijin gratuit pentru persoanele care doresc să se angajeze într-o anumită țară. Totodată, prin această rețea, sunt sprijiniți și angajatorii care se află în căutarea forței de muncă. În acest mod, se creează o liberă circulație a lucrătorilor pe tot teritoriul UE.

O altă realizate importantă este faptul că am semnat un parteneriat cu Autoritatea Europeană a Muncii (ELA). Astfel, Republica Moldova este prima țară candidată care a semnat Acordul cu această autoritate. Documentul va facilita un schimb de informații între Republica Moldova și alte țări, vom beneficia de asistență tehnică și bune practici în ceea ce privește mobilitatea forței de muncă, mai ales că ne pregătim să devenim parte a unei piețe comune, unde lucrătorii pot circula liber și pot beneficia de aceleași drepturi în toate țările membre ale Uniunii Europene.

La fel de importante sunt și Acordurile de securitate socială, care permit moldovenilor ce au lucrat legal în alte țări și au revenit în Republica Moldova sau au lucrat în țara noastră și s-au stabilit într-un alt stat, să beneficieze de pensie și alte prestații sociale. Persoana primește pensia din ambele state, pe un card bancar, în țara în care domiciliază. Credem că acest lucru este foarte important pentru că ușurează viața oamenilor. Nu este nevoie ca persoana să se deplaseze în alte state, pensia se calculează în conformitate cu procedurile țării respective.

În anul 2025, am semnat asemenea Acorduri cu Elveția și Franța, iar în 2026 ne pregătim să semnăm Acordurile cu Slovacia și Canada. La fel, am lansat negocierile cu Irlanda, Croația și provincia canadiană Quebec. În fiecare an, vom încerca să semnăm cât mai multe Acorduri, care sunt în beneficiul cetățenilor noștri.



MOLDPRES: Asistenții sociali comunitari gestionează în prezent peste 66 000 de cazuri din întreaga țară, față de 3 300 de cazuri - la etapa inițierii reformei RESTART, în anul 2023. Ce servicii sunt acordate celor peste 100 de mii de beneficiari, inclusiv prin intermediul echipelor mobile?

Natalia Plugaru: În aproximativ 35% din cazuri beneficiarii sunt copiii, circa 23% - persoane în etate, peste 11% - persoane cu dizabilități și 7% - persoane care trec sau au trecut prin violență.

Dacă ne referim la echipa mobilă, care se deplasează la domiciliu, aceasta este formată dintr-un asistent social, un kinetoterapeut și un logoped. Echipa mobilă este prevăzută pentru familiile cu dizabilități severe și pentru asistența oferită copiilor.

Aceasta se deplasează la domiciliu pentru a oferi ajutor persoanei cu dizabilitate, care se deplasează mai greu, pentru a oferi ajutor. Partea bună a reformei RESTART este că aceste echipe mobile sunt disponibile acum în fiecare raion.

De asemenea, există serviciul de asistență socială - îngrijiri sociale la domiciliu. În cadrul acestuia, lucrătorul social se deplasează la domiciliu, în special la persoanele în etate, și îi oferă ajutor în funcție de necesități.

În cadrul acestui program, asistentul social identifică persoana sau familia care are nevoie de ajutor și inițiază managementul de caz, în baza necesităților fiecărui beneficiar.

De asemenea, în anul 2025 a continuat programul de sprijin financiar pentru persoanele cu dizabilități, fiind acordate plăți unice a câte 5 000 de lei copiilor cu dizabilități și persoanelor cu dizabilități severe.

Pentru anul 2026, o prioritate majoră rămâne accelerarea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor cu dizabilități. O altă prioritate este modernizarea infrastructurii a peste 41 de centre sociale, inclusiv centre de plasament pentru persoane vârstnice și persoane cu dizabilități, centre de zi pentru copii, precum și serviciile destinate cuplului mamă și copil. Pentru aceasta, au fost planificate investiții de peste 21 de milioane de lei.



MOLDPRES: Guvernul va aloca 385,7 milioane de lei pentru extinderea creșelor în anii 2026-2027. Astfel, vor fi create până la 5 000 de locuri de creșă. În paralele, este susținută măsura de amenajare a spațiilor pentru copiii angajaților la locurile de muncă. Ce alte politici prietenoase familiei implementează ministerul pentru a ajuta părinții să fie activi profesional și să aibă grijă de copiii lor?

Natalia Plugaru: În ultimii ani, MMPS, împreună cu Parlamentul, au operat mai multe modificări legislative atât pentru a combate violența în rândul femeilor, cât și pentru a susține viața profesională a acestora.

În primul rând, am flexibilizat concediul de îngrijire a copilului, care acum poate fi luat timp de un an – cu o indemnizație de 90% din salariu, timp de doi ani - 60% în primul an și 30% în cel de-al doilea an, sau trei ani – cu o indemnizație de 30% din salariu. Plata se calculează din salariul părintelui care are cel mai mare venit.

Anterior, exista o problemă, femeile se concediau atunci când aflau că sunt însărcinate pentru a putea beneficia de indemnizația soțului, care era mai mare. Acum, când oferim aceste posibilități, observăm că tendința de părăsire a locului de muncă nu mai este atât de mare.

De asemenea, tăticii pot beneficia de concediul paternal, care se confundă cu concediul de îngrijire. Concediul paternal se oferă doar tatălui, timp de 15 zile pe parcursul unui an pentru fiecare copil. Acesta este calculat în cuantum de 100% din venitul tatălui.

În următorii doi ani, ne propunem crearea a 5 000 de locuri noi în creșe. Această extindere masivă a capacității sistemului de creșe pentru copiii sub trei ani va mări substanțial accesul la servicii de îngrijire a copiilor pe întreg teritoriul țării. Este o soluție pentru mii de familii tinere care, zi de zi, încearcă să îmbine munca și creșterea copiilor. Investițiile în creșe sunt investiții în familii, în egalitate de șanse și în economia țării.

Accesul la servicii de creșă sunt condiții de bază pentru ca părinții să poată munci, pentru ca femeile să rămână active profesional și pentru ca familiile tinere să aibă siguranță. Statul investește acolo unde impactul este real și pe termen lung: în oameni și în comunități.

Cunoaștem că responsabilitățile familiale de îngrijire reprezintă principalul factor care limitează participarea femeilor pe piața muncii, femeile invocând acest motiv de inactivitate mult mai frecvent decât bărbații. Distribuția neechitabilă a sarcinilor de îngrijire face dificilă reconcilierea vieții de familie cu cea profesională și afectează disproporționat femeile. Astfel, din cele 117 200 de persoane inactive care spun că nu lucrează din cauza responsabilităților familiale, 95,5% sunt femei.

În același timp, acolo unde există sprijin, lucrurile se schimbă. Rata de ocupare a femeilor cu copii sub 6 ani a crescut de la 39,4% în 2019 la 50,7% în 2024. În prezent, doar aproximativ un sfert dintre copiii sub 3 ani beneficiază de servicii de creșă publice sau private. Restul rămân acasă, cel mai des în grija mamelor.

Este o investiție mare, dar necesară. O investiție care înseamnă mai mulți părinți activi pe piața muncii, mai multă siguranță financiară pentru familii și o economie mai puternică. Extinderea rețelei de creșe nu este o măsură izolată. Aceasta vine în completarea unui pachet coerent de politici prietenoase familiei pe care le-am construit în ultimii ani pentru a ajuta părinții să rămână activi profesional și să aibă grijă de copiii lor.



MOLDPRES: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de muncă a ajutat, în aceste an, peste 20 de mii de cetățeni să-și găsească un loc de muncă. Care sunt categoriile de persoane ce întâmpină dificultăți la angajare și ce măsuri sunt implementate pentru a-i ajuta?

Natalia Plugaru: Este vorba de mamele cu copii mici, persoanele cu dizabilități, tinerii – din lipsă de experiență de muncă și persoanele necalificate. ANOFM vine în sprijinul cetățenilor care se află în căutarea unui loc de muncă, toate serviciile fiind gratuite. Beneficiarii trebuie să meargă la structurile teritoriale, să se înregistreze și să aleagă programul cel mai potrivit.

Un program guvernamental important prevede acordarea sumei de 3 000 de lei lunar pentru tinerii care se angajează la primul loc de muncă. Inițiativa este valabilă atât pentru tinerii care au învățat în Moldova, cât și peste hotare.

Pentru persoanele care au activat toată viața într-un domeniu, însă nu dețin studii, există programul de certificare a competențelor. Astfel, s-au stabilit contracte cu instituțiile de învățământ, unde persoanele susțin un examen și primesc un certificat în baza cunoștințelor pe care le dețin. Avem un spectru de 84 de profesii, în care putem să oferim această recunoaștere a cunoștințelor și abilităților.

Există un alt program prin care oferim subvenții angajatorilor ce încadrează în câmpul muncii persoanele cu dezabilități, persoanele care dețin o perioadă îndelungată statutul de șomer, victimele violenței sau a traficului, persoanele care întâmpină dificultăți la angajare.

La fel, există programe de recalificare prin intermediul voucherelor. Astfel, ANOFM acoperă plata studiilor și oferă o bursă lunară. Totodată, dispunem de programe pentru cei care doresc să deschidă o afacere. În aceste cazuri oferim un grant ce acoperă 80% din cheltuieli. Toate aceste măsuri sunt realizate din bugetul de stat, cel al MMPS - bugetul pentru măsurile de ocupare activă.

De asemenea, constatăm un dezechilibru între cererea forței de muncă, care este concentrată în zonele urbane și oferta, cel mai des este vorba de  persoanele care sunt la sate. Pentru cetățenii de la sate, care își găsesc un loc de muncă la oraș, este oferită o indemnizație de transport, pentru a acoperi cheltuielile.

Astfel, cetățenii care sunt în căutarea unui loc de muncă pot accesa pagina angajat.md, unde pot găsi toată informația necesară. La fel, este important ca angajatorii să declare locurile de muncă vacante, pentru a facilita conlucrarea cu ANOFM.



MOLDPRES: Inspectoratul de Stat al Muncii trece printr-o perioadă continuă de reformare. Dacă în anul 2022, inspectorii au identificat 82 de persoane care munceau fără contract, atunci, în 2025, numărul acestora a crescut la peste 8 000. Ce acțiuni sunt întreprinse pentru ca munca cetățenilor să fie legalizată și cum reușiți să disciplinați angajatorii să respecte cu strictețe normele legale privind încadrarea în câmpul muncii? Care sunt cele mai afectate domenii în acest sens?

Natalia Plugaru: Este vorba de sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele), domeniul construcțiilor și cel al agriculturii. Potrivit datelor statistice, în Republica Moldova, 1 din 5 persoane activează ilegal. Inspectorii muncii au identificat, în anul 2025, 8 070 de persoane care activau fără un contract de muncă. Peste 90% dintre acestea au fost angajate oficial.

În primul rând, avem nevoie de o conștientizare mult mai mare din partea angajaților. Este necesar ca aceștia să negocieze un contract de muncă formal, cu întreg salariul inclus, pentru că acest lucru îi asigură o protecție socială, atât în prezent, cât și mai târziu. Un contract formal garantează anumite plăți și garanții sociale.

De asemenea, atunci când ai un contract de muncă pe o sumă mai mică decât primește în realitate, vărsările în bugetul asigurărilor sociale se fac doar din suma care este indicată în contract. Astfel, când persoanele se pensionează, de multe ori spun că au avut un salariu mai mare, însă nu era declarat în totalitate. Este foarte important ca aceste lucruri să fie verificate de angajați, pentru a vedea dacă contribuțiile sunt făcute în mod onest de către angajator.

Ne propunem să conlucrăm cu angajatorii, să-i disciplinăm, nu să-i penalizăm. Este foarte important ca aceștia să se conformeze voluntar. Atunci când sunt identificate cazurile de muncă informală, se oferă o anumită perioadă pentru a legaliza munca persoanelor.

De ce acest lucru este important și pentru angajatori? Pentru că, în primul rând, crește încrederea în compania respectivă, crește competitivitatea companiei, există posibilitatea de a atrage investiții străine. Atunci când oamenii sunt angajați neformal, nu este posibil să atragi investiții străine, pentru că acest aspect este unul foarte important. Acum, când ne îndreptăm spre piață europeană, când vrem să ne conformăm politicilor de competitivitate pe piață europeană, acest aspect devine unul foarte important. Pe de o parte să asigurăm muncă formală și contracte tuturor angajaților, dar și să oferim siguranță la locul de muncă.

În perioada 2025 - 2026, transpunem mai multe directive ale Uniunii Europene privind siguranța și sănătatea la locul de muncă. Susținem un dialog cu sectorul privat și companiile pentru a avea timp suficient să se conformeze la aceste noi prevederi, care vin și în sprijinul angajaților, pentru a avea toate condițiile de muncă necesare.

De asemenea, în Parlament a fost promovat un pachet de modificări care permite Inspectoratului de Stat al Muncii să poată interveni prompt atunci când sunt afectate drepturile lucrătorilor sau există riscuri reale pentru securitatea și sănătatea de muncă.

Pentru anul 2026, ministerul își propune ca numărul persoanelor identificate cu munca nedeclarată să crească până la 10 000, în contextul în care acest fenomen afectează una din cinci persoane din Republica Moldova.

MOLDPRES: Suntem în plin proces de acordare a compensațiilor în sezonul rece. Există cereri suplimentare pentru a beneficia de ajutor în luna decembrie? Care este compensația medie acordată și dacă reflectă acestea nevoile de bază ale oamenilor? Cum vedeți evoluția acestui program guvernamental în următorii ani?

Natalia Plugaru: Circa 605 500 de familii s-au calificat pentru a primi compensații în luna noiembrie 2025, ceea ce reprezintă 1 216 000 de persoane. Cele mai multe gospodării vor beneficia de compensații pentru combustibili solizi – 287 027, urmate de gaze naturale – 169 309, energie termică – 106 134 și energie electrică – 43 068.

În jur de 53% dintre gospodăriile care s-au calificat vor primi compensații maxime, de 800 de lei, pentru combustibili solizi și 1 000 de lei pentru restul surselor de energie.

Din 28 noiembrie până pe 25 decembrie au fost depuse 16 083 de cereri noi. Din numărul total, 12 941 sunt eligibili pentru compensație.

Chiar dacă anul acesta numărul beneficiarilor este mai mic față de anul trecut, este important să menționăm că bugetul de stat pe care l-am alocat pentru acest program este mai mare, pentru că anii trecuți am avut și suportul donatorilor. Astfel, din bugetul de stat, în anul 2024, s-a alocat 1,5 miliarde de lei, iar în anul 2025 - 2,34 miliarde de lei.

Vă asigur că statul are angajamentul de a fi alături de cetățeni. Astfel, programul „Ajutor la contor” continuă să ofere sprijin gospodăriilor vulnerabile, care includ pensionari, persoane cu dizabilități, tineri și copii, pentru care acest suport este indispensabil, în perioada rece a anului. Gospodăriile care s-au calificat pentru compensații includ: 399 866 de pensionari, 341 671 de copii și tineri, 23 196 de persoane cu dizabilități și 11 652 de șomeri.

Linia verde – 0 8000 5000, în continuare, este activă. Știu că sunt multe întrebări și solicitări de clarificare, de aceea persoanele pot suna și pot primi un răspuns la toate întrebările.

Trebuie să înțelegem că acesta este un program temporar, care a fost inițiat acum câțiva ani, când am trecut prin șocurile de creștere a prețurilor, șocurile energetice. Programul a compensat acele creșteri de tarif. În ultima perioadă, vedem că tarifele s-au stabilizat și trebuie să înțelegem că acest program va prinde o altă formă, va trebui să ne gândim cum să creștem veniturile cetățenilor și să reducem programul, pentru a ținti cei mai vulnerabili cetățeni.

MOLDPRES: Cu ce aspirații intrați în anul 2026? Ce vă doriți să se realizeze în acest an și dacă păstrați vreun regret pentru anul care s-a încheiat.

Natalia Plugaru: Am preluat un minister foarte responsabil și foarte activ. Vreau să-i mulțumesc domnului Alexei Buzu pentru fortificarea unei echipe profesioniste, bine pregătită și motivată. Am preluat un sector care a trecut printr-o reformă importantă. Multe procese sunt puse pe roate. Acum urmează să continuăm aceste reforme și să accelerăm lucrurile acolo unde este nevoie, pentru că trebuie să ținem ritmul în continuare.

Știam îndeaproape provocările acestui domeniu și realizările. Când am venit în această funcție am simțit o mare responsabilitate față de toți oamenii care sunt beneficiari ai sistemului și ai domeniului. Pe de altă parte, simt și o onoare, pentru că este un domeniu foarte important. Înțelegem foarte bine limitele bugetare și faptul că nu putem realiza mâine tot ce ne dorim, dar putem prioritiza. Ne bucurăm și de suportul  donatorilor, al partenerilor. Doar așa, împreună, lucrurile devin mult mai realiste și posibile.

Avem de implementat foaia noastră de parcurs privind integrarea europeană. Îmi doresc în domeniul muncii mai multă siguranță și protecție pentru angajați, mai multe locuri de muncă, bine plătite, mai multă competitivitate pentru angajatori, oportunități, creșterea calității serviciilor sociale, respectarea drepturilor omului, drepturilor persoanelor vulnerabile.

De asemenea, îmi doresc ca, în anul 2026, reformele pe care le realizează MMPS să fie resimțite de oameni. Vrem o schimbare reală în viața cetățenilor prin modificările legislative pe care le facem, hotărârile de Guvern aprobate, măsurile pe care le întreprindem. Prioritatea noastră este ca oamenii să aibă o viață mai bună, serviciile să devină mai accesibile, veniturile să crească, condițiile de muncă și de trai să fie mai bune, să existe mai puțină birocrație în accesarea serviciilor sociale, iar oamenii să simtă că țara merge în direcția corectă și viața se îmbunătățește zi de zi.

Doamnă ministră, Natalia Plugaru, vă mulțumim pentru interviu.

Reporter: Ala Ciobanu.