Guvernul instituie stare de alertă în sectorul energetic în legătură cu războiul din Orientul Mijlociu. Premierul Alexandru Munteanu: „E o criză globală care ne afectează și pe noi”

În Republica Moldova a fost declarată stare de alertă la nivel național în sectorul energetic, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 4 martie. Decizia a fost aprobată astăzi de Guvern. Premierul, Alexandru Munteanu, a precizat că e o măsură preventivă în veederea protejării securității eenrgetice a țării, transmite MOLDPRES.

Starea de alertă a fost instituită în scopul prevenirii perturbării funcționării sectorului energetic, al protejării funcțiilor vitale ale statului și al asigurării securității aprovizionării cu resurse energetice.

Decizia a fost luată având în vedere analiza integrată a indicatorilor de risc realizată la nivelul Centrului Național de Management al Crizelor, luând în considerare evaluarea riscurilor privind securitatea aprovizionării cu produse petroliere și energie electrică.


„Astăzi e o ședință puțin mai diferită. Vreau să propun să suplimentăm agenda de azi cu un punct despre declararea stării de alertă în sectorul energetic. Cu siguranță, de sâmbătă, de la primele ore ale dimineții, am început cu atenție să urmărim ce se întâmplă în Golful Piersic. Am înțeles că e o criză majoră, e un război care nu știm cât va dura, am întreprins chiar de sâmbătă primele acțiuni. Prima măsură a fost să ne gândim la securitatea statului și la securitatea cetățenilor noștri aflați peste hotare, toate ambasadele au venit cu comunicare și am pregătit planuri. După care am început să analizăm securitatea energetică și să ne gândim la rutele de aprovizionare. Evident că luând în considerare războiul din Golful Piersic, unele rute de aprovizionare s-au curbat și deja azi preturile au urcat în sus. E o criză globală, care afectează toată lumea, ne afectează și pe noi. Imediat am activat protocoalele noastre de securitate, Centrul Național de Management al Crizelor și am lucrat cu toate ministerele și agențiile vizate asupra unui plan, luând în considerare și scenariile de mai departe. Incertitudinea este foarte mare, trebuie să ne gândim la o escaladare eventuală în continuare”, a declarat premierul Alexandru Munteanu, la începutul ședinței Guvernului.


Premierul a subliniat necesitatea de a aborda această situație cu profesionalism și de a evita speculațiile.


„Nu este prima criză prin care trecem noi ca țară și am sentimentul că nu este ultima criză. Orice criză trebuie să o abordăm cu profesionalism, seriozitate, luciditate și cu capetele lucide și reci. Nu trebuie să fim în situație de panică, trebuie să reacționăm profesionist, ceea ce încercăm  și o facem deja. Vreau să asigur cetățenii că profesionaliștii lucrează, împreună cu partenerii. Încercăm să luăm decizii proporționale situației, să nu escaladăm situația, să evităm situații disproporționate și să evităm tot felul de speculații. E o ocazie de consolidare, trebuie să ne ajutăm, nu e cazul să folosim această criză pentru tot felul de chestii declarative, speculative, e o criză globală din care trebuie să ieșim bine pregătiți, lucizi și să atenuăm acele șocuri care deja există și care potențial poate să mai apară”, a adăugat prim-ministrul.


Starea de alertă este un regim mai puțin strict decât starea de urgență și este activată pentru a preveni orice risc de perturbare a alimentării cu produse petroliere și energie electrică, a explicat premierul Munteanu. El a dat asigurări că alimentarea cu produse petroliere și energie electrică nu este și nu va fi întreruptă, iar stocurile pentru următoarele 30 de zile sunt garantate pentru consum.

Principalele măsuri prevăzute de starea de alertă

Premierul a punctat principalele măsuri prevăzute de starea de alertă. Acestea se referă la condiționarea temporară a exportului de produse petroliere, care va fi aplicată dacă stocurile scad sub pragurile de siguranță. O prioritate va fi consumul intern de energie electrică în orele de vârf, pentru a proteja stabilitatea sistemului energetic. De asemenea, vor fi completate rezervele de stat.



Totodată, premierul a enunțat motivele care au stat la baza deciziei de instituire a stării de alertă în sectorul energetic. Aceasta vine în contextul unor evoluții externe care influențează piața regională a energiei, precizează Munteanu:


	
volatilitate crescută pe piețele petroliere în contextul situației din Orientul Mijlociu;▪️
	
distrugerea infrastructurii energetice din Ucraina, ca urmare a atacurilor repetate ale Federației Ruse, cu efecte asupra stabilității și capacităților regionale de transport al energiei;▪️
	
închiderea sau lucrări de mentenanță la rafinării din regiune;▪️
	
presiunea competitivă regională asupra volumelor disponibile pentru export.


Directorul CNMC, Serghei Diaconu: „Scopul este menținerea stocurilor suficiente de produse petroliere pentru consumul intern”

Directorul Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Serghei Diaconu, a declarat că scopul declarării stării de alertă este menținerea stocurilor suficiente de produse petroliere pentru consumul intern, asigurarea continuității alimentării cu energie electrică în special în orele de consum maxim și protejarea consumatorilor casnici și a infrastructurii critice.


„Decizia se bazează pe analiza integrată a indicatorilor de risc, realizată la nivelul CNMC, corelată cu evaluarea Ministerului Energiei și a ANRE. Observăm o acumulare de factori externi, volatilitatea crescută pe piețele petroliere în contextul situației din Orientul Mijlociu, degradarea infrastructurii energetice din Ucraina ca urmare a atacurilor repetate ale Federației Ruse, cu efecte asupra stabilității și capacității regionale de transport al energiei, închiderea sau lucrări de mentenanță la unele rafinării din regiune. Aceste elemente reduc marja de siguranță a sistemului energetic. Responsabilitatea noastră este să intervenim înainte ca aceste riscuri să se materializeze”, a afirmat Serghei Diaconu.


Diaconu a precizat că institurea stării de alertă este un instrument legal care permite întreprinderea rapidă a unor acțiuni bine coordonate.

Conflictul armat din Iran are un impact direct asupra piețelor energetice internaționale, influențând prețurile la petrol și gazele naturale. Potrivit estimărilor, prin Golful Persic, în special prin strâmtoarea Hormuz, tranzitează aproximativ 20% din livrările mondiale de petrol și circa 22% din cele de gaze naturale. Blocarea temporară a circulației navelor în zonă a generat un deficit pe termen scurt și a dus la creșterea cotațiilor pe bursele internaționale. Potrivit estimărilor experților internaționali, situația din Orientul Mijlociu ar putea avea un impact semnificativ asupra perspectivelor economice mondiale.


	
Războiul din Iran zguduie piețele energetice: Vor plăti moldovenii mai mult pentru gaze și carburanți?


Escaladarea militară în Orientul Mijlociu a început în dimineața zilei de 28 februarie, când Israelul și Statele Unite au lansat lovituri asupra teritoriului iranian. Președintele american Donald Trump a declarat că obiectivul operațiunii este distrugerea programului nuclear al Republicii Islamice și a făcut apel la armata iraniană să depună armele.

Celula de Criză a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova activează în regim permanent și continuă monitorizarea atentă a evoluțiilor de securitate din Orientul Mijlociu. Până la această oră, nu există victime sau persoane rănite în rândul cetățenilor Republicii Moldova aflați în statele monitorizate.


	
Celula de Criză a MAE: Orientul Mijlociu rămâne o zonă volatilă, cetățenii sunt îndemnați să evite deplasările