Mihai Isac: „Pacea durabilă nu poate fi separată de justiție, iar crima nu trebuie să rămână nepedepsită”. Mesajul transmis la Ministeriala Consiliului Europei de la Chișinău

Republica Moldova a demonstrat că poate găzdui și coordona procese diplomatice de nivel înalt, într-un context regional marcat de războiul din Ucraina, atacuri hibride și provocări de securitate. Solicitat de MOLDPRES, analistul politic din România, Mihai Isac a opinat că Sesiunea Ministerială a Consiliului Europei a transmis un mesaj politic clar: Chișinăul nu mai este doar un beneficiar al sprijinului european, ci un actor activ implicat în apărarea ordinii democratice europene.

Principalul rezultat al sesiunii a fost adoptarea rezoluției privind instituirea Comitetului de Management al Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei, un pas important spre tragerea la răspundere a celor responsabili de războiul declanșat de Rusia.

Mihai Isac precizează că Isac mai notează că după adoptarea rezoluției urmează etapa de operaționalizare: stabilirea mecanismelor de finanțare, elaborarea regulilor de procedură, selectarea judecătorilor și procurorilor și crearea structurii administrative a tribunalului. Uniunea Europeană contribuie deja cu 10 milioane de euro pentru pregătirea instituțională a mecanismului.

Chișinăul în centrul unei decizii europene cu miză istorică: tragerea la răspundere pentru războiul împotriva Ucrainei



Mihai Isac: Reuniunea ministerială a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei de la Chișinău a fost mai mult decât un eveniment protocolar organizat la finalul președinției Republicii Moldova. Adoptarea rezoluției privind instituirea Comitetului de Management al Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei a plasat Chișinăul în centrul unei decizii europene cu miză istorică: tragerea la răspundere a celor responsabili pentru declanșarea războiului rus împotriva Ucrainei.

Cea de-a 135-a sesiune ministerială a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, găzduită la Chișinău, a marcat încheierea mandatului Republicii Moldova la președinția acestui for. Evenimentul a reunit peste 50 de delegații, inclusiv peste 20 de miniștri de externe, și a reflectat prioritățile promovate de Chișinău în ultimele șase luni: sprijinul pentru Ucraina, combaterea dezinformării și a ingerințelor străine, consolidarea securității și întărirea rezilienței democratice. La finalul sesiunii, Republica Moldova a transmis președinția rotativă către Monaco.

În termeni politici, reuniunea a transmis un mesaj clar: Republica Moldova nu mai este doar un stat aflat la marginea marilor decizii europene, ci un actor capabil să găzduiască și să conducă procese diplomatice de nivel înalt. Pentru Chișinău, acest lucru contează cu atât mai mult cu cât evenimentul a avut loc într-un context regional marcat de războiul din Ucraina, presiuni hibride, atacuri informaționale și dezbateri privind viitorul securității democratice în Europa.

Principalul moment al ministerialei a fost adoptarea rezoluției privind instituirea Comitetului de Management al Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei. Documentul a fost înmânat ministrului ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, de secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, și de ministrul moldovean de externe Mihai Popșoi, în calitatea sa de președinte al Comitetului de Miniștri.

Rezoluția nu înseamnă pronunțarea imediată a unor sentințe sau deschiderea unor procese, însă creează cadrul administrativ și financiar fără de care tribunalul nu poate funcționa. Comitetul de Management va asigura finanțarea, sprijinul administrativ și coordonarea instituțională a viitorului Tribunal Special. Mandatul acestuia va viza investigarea și urmărirea penală a persoanelor responsabile de crima de agresiune împotriva Ucrainei.

Republica Moldova se numără printre cele 34 de state care și-au exprimat intenția de a adera la acest acord, alături de Uniunea Europeană, Costa Rica și Australia. Prin această decizie, Chișinăul a devenit locul în care răspunderea pentru agresiunea rusă a trecut de la angajament politic la construcție instituțională. Mesajul transmis este că pacea durabilă nu poate fi separată de justiție, iar crima de agresiune nu trebuie să rămână nepedepsită.

Ce urmează după adoptarea Rezoluției?



După adoptarea rezoluției urmează faza de operaționalizare. Statele care aderă la Acordul Parțial Extins vor participa la mecanismul de finanțare și guvernanță al tribunalului. Comitetul de Management va aproba bugete, va coordona cooperarea între membri, va facilita împărțirea responsabilităților și va susține obiectivele strategice și instituționale ale Tribunalului Special.

În paralel, echipa pregătitoare creată de Consiliul Europei și Uniunea Europeană va continua lucrul la fundația juridică și logistică a tribunalului. Aceasta include pregătirea procesului de alegere a judecătorilor și procurorului, elaborarea regulilor de procedură și administrare a probelor, precum și dezvoltarea sistemului de management al instanței. Uniunea Europeană contribuie cu 10 milioane de euro pentru această etapă pregătitoare, care poate dura până la 24 de luni sau până când finanțarea va fi preluată prin Acordul Parțial Extins.

Practic, pașii următori presupun trecerea de la arhitectura juridică la funcționarea efectivă a tribunalului: aderări oficiale, stabilirea bugetului, recrutarea personalului, adoptarea regulilor procedurale, selectarea conducerii judiciare și pregătirea mecanismului prin care investigațiile vor putea avansa spre cauze concrete.

Alte decizii adoptate la Chișinău



Ministeriala de la Chișinău nu s-a limitat însă la dosarul ucrainean. Printre rezultatele anunțate se numără adoptarea deciziei privind identificarea celui mai potrivit instrument juridic pentru combaterea manipulării informaționale și a ingerințelor străine, adoptarea Declarației de la Chișinău privind migrația și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, adoptarea Strategiei de acțiune externă a Consiliului Europei și adoptarea Protocolului adițional la Convenția de la Varșovia privind confiscarea activelor.

Republica Moldova a semnat, în cadrul ceremoniei dedicate tratatelor Consiliului Europei, mai multe instrumente juridice. Primul este cel de-al treilea Protocol adițional la Convenția europeană privind asistența juridică în materie penală, menit să simplifice cooperarea judiciară internațională și să faciliteze folosirea mijloacelor moderne de comunicare pentru audieri și anchete transfrontaliere. Al doilea document este Convenția Consiliului Europei privind coproducția de opere audiovizuale sub formă de seriale, care creează un cadru comun pentru proiecte audiovizuale internaționale și pentru recunoașterea coproducțiilor oficiale.

Totodată, Mihai Popșoi a prezentat instrumentul de ratificare a Protocolului de amendare a Convenției privind protecția persoanelor în raport cu prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal. Documentul introduce reguli mai clare privind datele sensibile, transferurile transfrontaliere și provocările legate de tehnologie și securitate cibernetică.

Republica Moldova - participant activ la apărarea ordinii democratice



Reuniunea a proiectat imaginea unei Moldove care încearcă să se definească nu doar ca beneficiar al sprijinului european, ci și ca participant activ la apărarea ordinii democratice. În discursul de deschidere, Maia Sandu a legat securitatea europeană de sprijinul pentru Ucraina, combaterea manipulării informaționale și nevoia unor mecanisme internaționale de responsabilizare. Ea a descris Rusia drept principala amenințare la adresa securității continentului și a susținut ideea unui instrument juridic internațional mai eficient împotriva amenințărilor hibride.

La rândul său, secretarul general al Consiliului Europei a calificat decizia privind Tribunalul Special drept un pas decisiv spre tragerea la răspundere pentru agresiunea Rusiei. Această formulare arată cum a fost percepută reuniunea: nu doar ca un final de mandat pentru Republica Moldova, ci ca un moment de accelerare a justiției internaționale pentru Ucraina.

Ministeriala de la Chișinău - prilej pentru dialog politic la nivel european



În marja reuniunii, Chișinăul a folosit prezența delegațiilor străine pentru o serie de contacte bilaterale. Maia Sandu a avut discuții cu miniștrii de externe ai Elveției și Norvegiei și cu ministrul delegat pentru afaceri europene al Franței, axate pe cooperare bilaterală, aderarea Republicii Moldova la UE, securitate regională și parteneriate europene.

Președinta s-a întâlnit și cu reprezentanți ai Regatului Unit, discuțiile vizând parteneriatul bilateral, securitatea regională, parcursul european al Republicii Moldova, combaterea dezinformării, finanțările ilicite, sprijinul pentru societatea civilă și presa liberă, dar și cooperarea în apărare și comerț.

Cu partea germană, Maia Sandu a discutat cu Günther Krichbaum, ministru de stat pentru Europa în cadrul diplomației germane, despre relațiile bilaterale, asistența Germaniei pentru dezvoltarea Republicii Moldova, sprijinul pentru aderarea la UE și situația de securitate din regiune.

Mihai Popșoi a avut o întrevedere cu ministrul ceh de externe, Petr Macinka, discuțiile vizând cooperarea moldo-cehă, sprijinul pentru reforme, reziliența instituțională, securitatea energetică, securitatea frontierelor, apărarea și relațiile economice.

Tot Popșoi a discutat cu ministrul de externe al Norvegiei, Espen Barth Eide, iar unul dintre mesajele importante ale întrevederii a fost anunțul privind deschiderea unei ambasade a Norvegiei la Chișinău în a doua jumătate a anului. Cei doi oficiali au discutat despre economie, energie, investiții, combaterea dezinformării și consolidarea rezilienței instituționale.

La nivel guvernamental, premierul Alexandru Munteanu s-a întâlnit cu Benjamin Haddad, ministrul delegat francez pentru afaceri europene. Discuțiile au vizat agenda bilaterală și noi proiecte de investiții, inclusiv finanțări de 60 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de irigare și extinderea accesului fermierilor la apă.

Pe dosarul transnistrean, vicepremierul pentru reintegrare Valeriu Chiveri a avut întrevederi cu oficiali din Letonia și Norvegia, discutând despre reintegrare, protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor din regiunea transnistreană, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova.

O probă de vizibilitate diplomatică și de credibilitate europeană



 Ministeriala Consiliului Europei de la Chișinău a fost, pentru Republica Moldova, o probă de vizibilitate diplomatică și de credibilitate europeană. Rezoluția privind Tribunalul Special pentru Ucraina a dat evenimentului o greutate istorică, iar celelalte documente adoptate sau semnate au arătat că agenda Consiliului Europei se extinde de la justiție internațională la migrație, date personale, cooperare judiciară, combaterea dezinformării și acțiune externă.

Pentru Chișinău, mesajul este dublu: Republica Moldova se aliniază ferm cu Europa democratică și încearcă să devină un actor regional care nu doar cere sprijin, ci participă la construcția răspunsurilor europene. Miza reală va fi acum continuitatea, iar deciziile de la Chișinău să nu rămână doar simbolice, ci să fie urmate de mecanisme funcționale, finanțare, cooperare și rezultate juridice concrete.