Guvernul intensifică măsurile împotriva fraudelor ce vizează fondurile Uniunii Europene

Guvernul a adoptat astăzi un proiect de lege care intensifică măsurile împotriva fraudelor ce vizează fondurile Uniunii Europene. Inițiativa prevede modificări ale Codului penal menite să prevină și să sancționeze mai eficient activitățile ilegale din acest domeniu, transmite MOLDPRES.

Modificările aliniază legislația Republicii Moldova la standardele europene, elimină lacunele juridice și mențin sancțiuni mai dure comparativ cu alte state.

Conform noilor modificări, termenul „mijloace din fonduri externe” a fost extins pentru a include toate bugetele gestionate direct sau indirect de Uniunea Europeană. „Această extindere va asigura claritate privind includerea tuturor bugetelor gestionate direct sau indirect de către Uniunea Europeană. De exemplu, dacă o organizație primește fonduri UE printr-un program gestionat de o agenție UE, atunci o utilizare incorectă a acestor fonduri va cădea sub noțiunea de „mijloace din fonduri externe” și va fi pasibilă de răspundere penală”, a explicat la ședința Guvernului ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.

Proiectul mai prevede sancțiuni pentru prezentarea de documente ori declarații false, incorecte sau incomplete, ascunderea informațiilor solicitate în vederea accesării fondurilor europene, sau utilizarea necorespunzătoare a fondurilor europene, cu impact asupra bugetelor UE. 

În contextul unor interpretări publice, Ministerul Justiției a subliniat distincția între noțiunile „delapidarea fondurilor externe” și „utilizarea contrar destinației a fondurilor externe”. Prima se referă la însușirea sau sustragerea fondurilor externe și este sancționată cu pedeapsa de la 10 la 15 ani, în timp ce utilizarea contrar destinației prevede pedepse între 5 și 10 ani. Ministerul Justiției a menționat că reducerea pedepsei minime de la 6 la 5 ani pentru utilizarea contrar destinației a fondurilor externe este justificată prin alinierea la principiile proporționalității sancțiunilor prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371. Aceasta recomandă ca maximul pedepsei cu închisoarea să fie de minim patru ani, fără a impune o limită minimă. Ministerul Justiției a decis menținerea unei limite de cinci ani, considerabil mai ridicată decât cerințele minime europene. Totodată, termenul maxim al pedepsei cu închisoarea rămâne de 10 ani. 

„Vreau să precizez, în contextul unor speculații ce ține de faptul că Guvernul în general ar micșora pedepsele cu privire la aceste categorii de infracțiuni - este o interpretare eronată. Dimpotrivă, Republica Moldova urmărește cu maximă atenție acest subiect în vederea concordării cu directiva UE. Mai mult ca atât, cred că se face o confuzie între „delapidarea fondurilor externe” și „utilizarea contrat destinației a fondurilor externe”. Aceste infracțiuni sunt dinstincte, gradul de pericol social este diferit și nu se micșorează pedepsele pentru delapidarea fondurilor europene. Mai mult, pedeapsa pentru infracțiunea dată este una destul de mare, de la 10 la 15 ani, în special dacă este comisă de un demnitar sau un grup criminal organizat, inclusiv dacă este comisă în proporții deosebit de mari”, a subliniat ministra Justiției.

Pentru comparație, în România, utilizarea necorespunzătoare (contrar destinației) a fondurilor externe este pedepsită cu închisoare între 1 an și 6 luni și 7 ani și 6 luni.