INTERVIU MOLDPRES // Viceprim-ministrul Valeriu Chiveri: „Reintegrarea nu se produce printr-o singură decizie. Cetățeanul trebuie să simtă că apropierea de malul drept îi aduce beneficii”

Reintegrarea Republicii Moldova nu se poate realiza printr-o singură decizie, ci este un proces complex, care presupune consolidarea instituțiilor, soluționarea problemelor de securitate și apropierea treptată a regiunii transnistrene de spațiul economic, educațional și juridic al țării. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru MOLDPRES, viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, vorbește despre principalele direcții ale procesului de reintegrare, poziția Chișinăului privind retragerea trupelor ruse și demilitarizarea regiunii, dar și despre integrarea graduală a agenților economici din stânga Nistrului în cadrul juridic național. 

Oficialul subliniază că succesul reintegrării trebuie măsurat, în primul rând, prin beneficiile concrete resimțite de cetățeni. În acest context, un loc important îl ocupă școlile cu predare în limba română, care reprezintă o legătură esențială cu spațiul educațional și instituțional al Republicii Moldova, precum și crearea unui mediu în care cetățenii din regiune să vadă în apropierea de malul drept oportunități și avantaje reale. Valeriu Chiveri explică pentru MOLDPRES cum poate fi consolidată această atractivitate și de ce reintegrarea trebuie construită treptat, prin măsuri care să apropie oamenii și comunitățile.



MOLDPRES: Domnule viceprim-ministru, în actualul context de securitate și în condițiile în care formatul 5+2 nu mai funcționează, care este astăzi abordarea Chișinăului? Cât de pregătită este Republica Moldova pentru un proces de reintegrare economică, socială și instituțională?

Valeriu Chiveri: Cred că trebuie să pornim de la realitatea pe care o avem astăzi. Formatul 5+2, în condițiile actuale, nu mai este funcțional. Dar asta nu înseamnă că procesul de reglementare trebuie să fie pus pe pauză, dimpotrivă, considerăm că, trebuie să folosim toate instrumentele care sunt disponibile la ora actuală și care pot produce rezultate concrete pentru cetățeni.

În acest moment, canalul funcțional de comunicare directă cu Tiraspolul este formatul 1+1. Sigur, el nu poate substitui un mecanism internațional de reglementare, dar ne permite să discutăm probleme concrete cu reprezentanții din regiunea de est a țării.

În paralel, trebuie să pregătim și partea de reintegrare. Și în acest context,  vorbim nu doar despre legislație sau despre instituții. Vorbim în primul rând despre oameni, despre economie, despre educație, despre servicii publice, despre infrastructură.

Trebuie să înțelegem că, reintegrarea  nu se produce printr-o singură decizie. Este un proces mai amplu și trebuie să avem capacitatea instituțională de a-l gestiona atunci când vor exista condițiile necesare, în beneficiul cetățenilor, atât  de pe malul drept, cât și de pe malul stâng al Nistrului.

MOLDPRES: Un raport al SIS arată că din cele 14 000 de tone de muniții de la Cobasna doar 2 800 au încărcătură explozivă efectivă. Cum schimbă aceste date poziția Chișinăului în ceea ce privește demilitarizarea și retragerea trupelor ruse?

Valeriu Chiveri: Este, fără îndoială, un subiect important, dar este necesar să avem în vedere și faptul că acest proces depășește sfera de responsabilitate a celor care gestionăm nemijlocit dosarul reintegrării.

De asemenea, este important să facem aici o distincție clară și să tratăm separat cele două aspecte, întrucât vorbim despre mecanisme distincte - există o dimensiune tehnică a problemei, care ține de cantitatea, starea și natura munițiilor depozitate acolo. Dar există și dimensiunea de securitate, care este una de importanță majoră.

Pentru Republica Moldova, problema este una foarte clară: prezența militară străină pe teritoriul nostru și existența unor depozite de armament în afara controlului autorităților constituționale reprezintă o problemă de securitate, iar poziția  noastră de principiu nu se schimbă. Pledăm pentru retragerea trupelor ruse și pentru demilitarizarea regiunii.

În același timp, cred că este important ca aceste probleme să fie abordate într-o manieră responsabilă, tehnică, inclusiv împreună cu partenerii noștri internaționali.



MOLDPRES: Republica Moldova a avansat în aducerea agenților economici din stânga Nistrului în cadrul legal național. Care sunt următorii pași pentru integrarea economică?

Valeriu Chiveri: Eu cred că aici avem unul dintre cele mai importante exemple de integrare graduală.

Dacă ne uităm la ultimii ani, vedem că tot mai mulți agenți economici din regiune interacționează cu instituțiile Republicii Moldova și activează în cadrul juridic național.

Asta este important nu doar din punct de vedere economic. Este important și pentru că creează legături instituționale și sociale.

Începând cu 1 septembrie, intrăm și într-o nouă etapă privind aplicarea regimului fiscal național pentru mărfurile introduse de operatorii economici din regiune. Este important ca astfel de măsuri să fie implementate gradual, cu responsabilitate, ținând cont atât de impactul asupra oamenilor, cât și de efectele asupra mediului de afaceri.

Nu ne propunem să generăm șocuri, ne gândim în primul rând la oameni.

Obiectivul este să construim treptat un spațiu economic comun. Și cred că, economia poate fi una dintre componentele care pregătesc terenul pentru o reintegrare mai largă.

MOLDPRES: O parte din aceste resurse urmează să fie direcționată către Fondul de convergență. Ce este, de fapt, acest fond și ce va schimba pentru oamenii din regiune?

Valeriu Chiveri: Fondul de convergență trebuie să fie, înainte de toate, un instrument pentru cetățeni.

Noi nu trebuie să vedem reintegrarea doar ca pe un proces instituțional. În final, cetățeanul trebuie să simtă că apropierea de malul drept îi aduce beneficii concrete. Asta înseamnă infrastructură, servicii publice, educație, sănătate, proiecte locale.

Sigur, pentru ca acest lucru să funcționeze, avem nevoie de reguli foarte clare. Trebuie să existe criterii, transparență, mecanisme de monitorizare și control. Și aici sperăm foarte mult și la sprijinul și contribuția partenerilor noștri.

Eu aș spune că Fondul de convergență nu trebuie privit ca un instrument financiar în sine. El trebuie să fie un instrument de apropiere a celor două maluri.

MOLDPRES: Respectarea drepturilor și libertăților fundamentale rămâne una dintre cele mai sensibile probleme. Care sunt principalele încălcări și cum a început noul an de studii în instituțiile cu predare în limba română?

Valeriu Chiveri: Este, într-adevăr, o problemă foarte sensibilă și una dintre prioritățile noastre.

Din păcate, cetățenii din regiune continuă să se confrunte cu situații de privare ilegală de libertate, cu presiuni exercitate asupra unor persoane și cu dificultăți în exercitarea anumitor drepturi și accesarea unor servicii. Aceste cazuri sunt documentate și abordate, în limitele competențelor noastre, prin mecanismele și instrumentele disponibile.

În ceea ce privește școlile cu predare în limba română, pentru noi este foarte important ca ele să poată funcționa în condiții normale.

De altfel, la 1 septembrie, reprezentanții Biroului Politici de Reintegrare au fost prezenți în regiune, inclusiv la Rîbnița. Am considerat important să fim acolo la începutul anului școlar, să discutăm cu elevii, cu profesorii, cu părinții și să vedem nemijlocit care este situația. Folosesc acest prilej pentru a le exprima, încă o dată, întreaga noastră apreciere și recunoștință pentru curajul, determinarea și consecvența cu care își desfășoară activitatea, în condiții deosebit de dificile.

Pentru noi, aceste școli nu sunt doar niște instituții de învățământ. Ele reprezintă o legătură foarte importantă între cetățeni și spațiul educațional și instituțional al Republicii Moldova. Și trebuie să facem tot ce putem pentru ca elevii să nu fie puși în situația de a alege între educație și identitatea lor.

Educația este, până la urmă, unul dintre cele mai eficiente instrumente de reintegrare. Noi trebuie să construim această reintegrare de jos în sus, prin oameni, prin educație, prin servicii și prin oportunități.



 

MOLDPRES: După simplificarea procedurilor de obținere a pașaportului rus, există date privind numărul cetățenilor din stânga Nistrului care au dobândit cetățenia Rusiei? În ce măsură acest fenomen contrabalansează faptul că peste 90% din populația regiunii deține deja cetățenia Republicii Moldova?

Valeriu Chiveri: Aici trebuie să fim foarte atenți la cifre și la interpretarea lor. Da, există cetățeni din regiune care dețin cetățenia Federației Ruse. Este o realitate pe care o cunoaștem.

Dar, în același timp, majoritatea covârșitoare a populației din regiune deține cetățenia Republicii Moldova.

Și eu cred că aici trebuie să ne uităm la ceea ce este cu adevărat important.

Cetățenia nu trebuie privită doar ca un document. Este o relație între cetățean și stat, iar această relație se consolidează atunci când cetățeanul are acces la educație, la servicii medicale, la piața muncii, la servicii publice și la oportunități economice.

De aceea, este important să continuăm să consolidăm această atractivitate a Republicii Moldova pentru cetățenii săi din regiune. Vedem deja progrese în acest sens, iar cred că această apropiere și conectare reprezintă unul dintre cele mai eficiente răspunsuri pe care le putem oferi.



MOLDPRES: Când ar putea avea loc următoarea reuniune în formatul 1+1 și care va fi agenda? Cum apreciați actualul dialog dintre Chișinău și Tiraspol?

Valeriu Chiveri: Noi ne-am exprimat disponibilitatea pentru organizarea unei noi reuniuni și rămânem deschiși dialogului. Suntem optimiști, exprimăm speranța că, în perioada următoare, vor fi create condițiile necesare pentru ca aceasta să aibă loc într-un orizont de timp previzibil.

Evident, dialogul este complicat. Nu trebuie să ascundem acest lucru. Există diferențe importante de poziții și există probleme asupra cărora nu avem și nici nu putem avea aceeași viziune, cunoscând foarte bine animozitățile așa-zisei administrații de la Tiraspol care odată cu introducerea graduală a TVA-ului pentru mărfurile din stânga Nistrului s-au accentuat și mai mult.

Dar trebuie să păstrăm comunicarea, pentru ca agenda pe care ne-o propunem trebuie să fie una pragmatică. Să discutăm problemele oamenilor, libera circulație, drepturile omului, educația, aspectele economice și mecanismele care pot contribui la apropierea celor două maluri.

Nu cred că trebuie să așteptăm soluționarea politică finală pentru a răspunde problemelor concrete ale cetățenilor. Reintegrarea a început deja, treptat, prin lucrurile care apropie oamenii și le îmbunătățesc viața de zi cu zi. Zecile de mii de cetățeni din stânga Nistrului care lucrează, studiază, beneficiază de servicii sau își dezvoltă afacerile pe malul drept înțeleg foarte bine, din propria experiență, beneficiile acestei apropieri și oportunitățile pe care le oferă Republica Moldova.

Obiectivul nostru rămâne foarte clar: reintegrarea Republicii Moldova în baza suveranității și integrității teritoriale, în limitele frontierelor recunoscute internațional. Și acest obiectiv trebuie construit prin pași concreți.

Până la urmă, dacă peste un timp vom putea spune că un cetățean de pe malul stâng are mai multe oportunități, un acces mai bun la servicii și mai multe drepturi decât are astăzi, atunci înseamnă că procesul de reintegrare a dat rezultate și că oamenii au avut de câștigat de pe urma lui.

În regiunea transnistreană locuiesc peste 300 de mii de oameni. La 30 iunie 2026, în registrele Agenției Servicii Publice erau înregistrați 2 492 de agenți economici din regiune și municipiul Bender, dintre care 461 aveau înregistrare permanentă, iar 2 031 – provizorie. În regiune funcționează opt școli cu predare în limba română.