Votat în Legislativ. Părinții care nu plătesc pensia de întreținere riscă arest sau muncă în folosul comunității

Părinții care se eschivează sau refuză să achite pensia de întreținere pentru copii vor putea fi sancționați cu arest contravențional sau muncă neremunerată în folosul comunității. Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat în lectura a doua de Parlament, comunică MOLDPRES.

Inițiativa legislativă a fost elaborată de un grup de deputați ai fracțiunii „Partidul Acțiune și Solidaritate” și urmărește alinierea cadrului normativ la standardele internaționale privind protecția drepturilor copilului, precum și prevenirea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie.



Veronica Roșca, președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, a prezentat în plen raportul documentului și a menționat că majoritatea amendamentelor parvenite au fost examinate și incluse în proiect.


„Comisia juridică, numiri și imunități a examinat acest proiect de lege și comunică faptul că, potrivit notei de fundamentare, proiectul a fost elaborat în contextul necesității alinierii cadrului normativ la standardele internaționale privind protecția drepturilor copilului și prevenirea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie, precum și în vederea îmbunătățirii mecanismelor de executare a hotărârilor judecătorești privind stabilirea domiciliului copilului, programul de întrevederi și plata pensiei de întreținere. După examinarea în primă lectură și desfășurarea consultărilor și audierilor publice, s-a constatat că inițiativa legislativă constituie o intervenție normativă eficientă în asigurarea executării obligației de întreținere și contribuie la protejarea efectivă a interesului superior al copilului. Drept urmare, la proiectul de lege au parvenit avize și propuneri de modificare din partea mai multor autorități, precum și din partea societății civile. Din partea Comisiei juridice, numiri și imunități, vom propune acest proiect și pentru lectura a treia, la care va fi anexat textul redactat al proiectului de lege”, a menționat sursa citată.






Vicepreședinta Legislativului, Doina Gherman, a menționat că documentul este unul dintre proiectele care au necesitat o muncă titanică din partea Comisiei juridice, a ministerelor de resort și a tuturor celor implicați. Totodată, este un proiect de lege extrem de important pentru cetățeni și a readus în atenție problema de la care a pornit această inițiativă, deoarece proporțiile sunt deosebit de mari.


„Vorbim despre peste 50.000 de copii din Republica Moldova care sunt vizați în procedurile de executare a pensiei de întreținere. În prezent, doar în circa 5% dintre dosarele aflate în executare silită plățile sunt efectuate cu regularitate. Respectiv, problema este una extrem de gravă. Pe parcursul dezbaterilor din prima lectură, dar și în cadrul consultărilor publice organizate pe platforma Comisiei juridice, am primit mai multe propuneri din partea instituțiilor vizate și a părților interesate. Astfel, s-a lucrat la un șir de modificări ale Codului familiei, Codului de executare și Codului penal. Mă refer, în mod special, la articolul 14¹ din Codul de executare, prin care instanța de judecată poate dispune, pe lângă interdicția de a părăsi țara, aplicarea unor măsuri suplimentare, precum munca neremunerată în folosul comunității, arestul contravențional, suspendarea carnetului de vânător și a altor acte permisive, cum ar fi permisul pentru pescuit sportiv și de agrement.”


Gherman a precizat că, în ceea ce privește Codul familiei, sunt modificate procedurile de stabilire a programului de întrevederi cu copilul.


„În lipsa unui acord între părinți, programul de întrevederi dintre copil și părintele care locuiește separat se stabilește de către autoritatea tutelară teritorială și se supune confirmării de către instanța de judecată, în condițiile Codului de procedură civilă. Respectiv, Guvernul, în termen de trei luni, va fi obligat să elaboreze o hotărâre care va reglementa clar modul în care este evaluat interesul superior al copilului. Vor fi luate în calcul vârsta copilului, atașamentul față de unul dintre părinți, relațiile cu frații și surorile, gradul de maturitate al copilului, precum și alte împrejurări relevante pentru protejarea interesului superior al acestuia. Pe final, vreau să subliniez modificarea adusă Codului penal și mă refer la incriminarea femicidului în partea specială a Codului penal, ca circumstanță agravantă. În urma consultărilor, inclusiv cu societatea civilă și cu Ministerul Justiției, am ajuns la o formulare de consens. Prin femicid se înțelege acțiunea care atentează la viața și/sau sănătatea unei femei sau fete, săvârșită din motive de prejudecată bazată pe gen și care a provocat decesul victimei, indiferent dacă fapta este comisă de un membru al familiei sau de o altă persoană. Această definiție introdusă în Codul penal va permite acoperirea atât a formelor directe, cât și a celor indirecte de femicid. Astfel, se completează articolele 145, 150, 151 și 201¹ din Codul penal, astfel încât femicidul să fie prevăzut expres ca formă agravantă în următoarele cazuri: omor intenționat, vătămare intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, determinarea sau înlesnirea sinuciderii și violența în familie. Prin aceste modificări, Codul penal va permite calificarea și sancționarea mai severă a faptelor comise împotriva femeilor și fetelor, atunci când acestea sunt determinate de prejudecăți bazate pe gen.”




Potrivit proiectului, Codul contravențional va fi completat astfel încât neplata pensiei de întreținere să nu mai fie sancționată doar prin amendă. Astfel, părinții restanțieri riscă arest contravențional de la 10 la 15 zile sau 45–60 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității.

Documentul mai prevede măsuri suplimentare în cazul persoanelor care încearcă să părăsească țara în timp ce au datorii la pensia de întreținere, inclusiv interdicția de a traversa frontiera.

Autorii proiectului susțin că măsurile sunt necesare în contextul în care circa 30.000 de copii din Republica Moldova nu beneficiază constant de pensia de întreținere.

Proiectul mai prevede clarificarea dreptului copilului de a menține relații personale cu ambii părinți, precum și cu bunicii, frații și surorile. Neexecutarea intenționată și repetată a programului de întrevederi, stabilit în condițiile legii, poate constitui temei pentru solicitarea modificării domiciliului copilului, dacă această măsură corespunde interesului superior al minorului.

Noile prevederi vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, iar Guvernul va avea la dispoziție trei luni pentru a-și adapta cadrul normativ.

Părinții care nu plătesc pensia de întreținere riscă arest sau muncă în folosul comunității