VIDEO // Cristina Gherasimov: „Moldova ar putea încheia negocierile de aderare la UE la începutul anului 2028”. Marta Kos: „Dacă veți livra și în viitor la fel, nu văd niciun impediment”

Republica Moldova se numără printre cele mai avansate țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană și va primi, alături de alte trei state candidate, o foaie de parcurs individualizată pentru procesul de aderare. Documentul urmează să fie prezentat la sfârșitul lunii octombrie, odată cu pachetul anual privind extinderea UE. Declarațiile au fost făcute de viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, și comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos (online), în cadrul emisiunii „În Context” de la la postul public TV Moldova 1, transmite MOLDPRES.



Cristina Gherasimov a calificat drept „cea mai bună noutate” decizia Comisiei Europene de a include Republica Moldova printre statele candidate cu un nivel avansat de pregătire pentru aderare.


„Cea mai bună noutate din comunicatul pe care l-a avut comisara Kos la Strasbourg în această după-amiază este că am fost identificați ca o țară cu nivel avansat de pregătire pentru aderare, împreună cu încă alte trei state candidate și, ca urmare, vom primi o foaie de parcurs care ne va ancora foarte clar într-un parcurs spre următoarea etapă sau spre destinația finală de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Gherasimov.


Potrivit viceprim-ministrei, noua abordare trebuie privită într-un context mai larg, întrucât nu doar statele candidate se pregătesc pentru aderare, ci și Uniunea Europeană își ajustează propriile politici și instituții pentru o viitoare extindere.


„Statele candidate, precum țara noastră, se pregătesc pentru aderare, însă, în paralel, și statele membre, Uniunea Europeană a început să se pregătească pentru extindere. Vorbim despre acest lucru deja de mulți ani, însă nu am văzut până acum niciun document concret care să vină cu anumite propuneri”, a spus Cristina Gherasimov.


Ea a precizat că propunerile Comisiei Europene urmează să fie discutate și aprobate de statele membre și că foaia de parcurs pentru Republica Moldova nu va conține o dată exactă a aderării, ci un calendar estimativ pentru încheierea negocierilor.


„Termenele noastre sunt foarte bine cunoscute la Bruxelles, și anume că ne dorim să fim pregătiți pentru închiderea negocierilor până la începutul anului 2028, ceea ce ne-ar permite, ulterior, să ne pregătim pentru aderare până în 2030”, a explicat oficialul.


Foaie de parcurs individualizată

La rândul său, Marta Kos a confirmat că Republica Moldova va beneficia de o foaie de parcurs individualizată și a salutat progresele înregistrate de țara noastră în ultimii ani.


„Astăzi am luat decizia de a alege patru țări pentru care vom elabora foaia de parcurs. Asta este o recunoaștere majoră pentru Republica Moldova”, a declarat comisara europeană.


Potrivit acesteia, detaliile privind foaia de parcurs vor fi prezentate la sfârșitul lunii octombrie, odată cu raportul de extindere al Comisiei Europene.


„Știu că guvernul dumneavoastră și președinta dorește să finalizeze negocierile la finele anului 2028 și vă sprijinim în această decizie”, a spus Marta Kos.


Comisara europeană a apreciat reformele realizate de Republica Moldova în ultimii ani și a afirmat că, dacă ritmul va fi menținut, nu vede un impediment pentru aderarea țării la UE în jurul anului 2030.


„Ceea ce ați făcut dumneavoastră în ultimii doi-trei ani este de neimaginat. Dumneavoastră livrați în niște condiții foarte grele, în care Rusia se străduie să vă împiedice, dar ați dovedit fermitatea pe calea aderării. Dacă veți livra și în viitor la fel, nu văd niciun impediment ca Republica Moldova să devină membru al UE în 2030”, a declarat Kos.


Posibile mecanisme de protecție după aderare

Un element important al noii politici de extindere îl constituie mecanismele de protecție pe care Uniunea Europeană intenționează să le introducă pentru viitoarele state membre.

Marta Kos a explicat că aceste mecanisme nu ar urma să afecteze un stat care respectă democrația și statul de drept, ci ar putea fi aplicate în cazul unor eventuale derapaje după aderare.


„Trebuie să ne asigurăm că în momentul în care țările noi aderă, se vor conforma principiului statului de drept și democrației. Aceste măsuri de protecție se vor aplica doar dacă statul nou-aderat va încălca aceste principii”, a explicat comisara europeană.


Astfel, dacă un nou stat membru ar înregistra un regres în domeniul justiției, al procuraturii sau al statului de drept, UE ar putea aplica anumite măsuri de salvgardare. Printre acestea se pot număra suspendarea unor fonduri europene sau alte măsuri menite să protejeze procesul decizional al Uniunii.

Gherasimov a precizat că unele dintre aceste mecanisme au fost aplicate și în extinderile precedente, însă actuala propunere conține și elemente noi.

Deschiderea capitolelor ar putea fi decisă fără unanimitate

O altă propunere importantă vizează modul în care statele membre vor lua anumite decizii în procesul de extindere. Comisia Europeană propune ca, pentru unele etape intermediare ale negocierilor, să poată fi utilizată majoritatea calificată în locul unanimității.


„Dacă se ajunge la această decizie ca toate etapele intermediare între deschiderea și închiderea capitolelor de negociere să se ia cu o majoritate calificată, adică două treimi din statele membre, pe noi ne-ar avantaja foarte mult”, a declarat Cristina Gherasimov.


În prezent, Republica Moldova depinde de unanimitatea statelor membre pentru anumite decizii privind procesul de aderare.

Viceprim-ministra a subliniat că noul mecanism ar fi important mai ales pentru etapa de închidere a capitolelor de negociere.


„Noi avem un calendar foarte ambițios și ne propunem cel puțin deschiderea tuturor grupurilor de capitole rămase să aibă loc cel târziu până la sfârșitul acestui an”, a spus ea.


Potrivit Cristinei Gherasimov, Republica Moldova își propune să încheie negocierile la începutul anului 2028, iar trecerea eventuală la votul cu majoritate calificată ar putea avea loc până atunci.

Chișinăul așteaptă deschiderea următoarelor două clustere

Republica Moldova așteaptă în perioada următoare deschiderea următoarelor două clustere de negociere, iar Chișinăul susține că există sprijin din partea tuturor capitalelor europene pentru acest pas.


„Ar trebui săptămâna viitoare să vedem rezultatele. Există sprijinul tuturor capitalelor europene pentru deschiderea următoarelor două clustere”, a declarat Gherasimov.


Este vorba despre clusterele care vizează „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”.

Viceprim-ministra a precizat că deschiderea acestora depinde și de anumite evoluții legislative din Ucraina, în special în domeniul educației minorităților.


„Am auzit și semnale foarte pozitive de la Budapesta, care, la fel, a dat undă verde pe proiectele de legi care urmează a fi aprobate de Rada de la Kiev. Aici deja așteptăm colegii de la Kiev să avanseze pe aceste proiecte legislative, în speranța că săptămâna viitoare deja să putem avea următoarele conferințe interguvernamentale, unde vom deschide grupurile de capitole numărul 2 și numărul 3”, a spus Cristina Gherasimov.


Moldova vrea să închidă două capitole până la sfârșitul anului

În ceea ce privește capitolele privind relațiile externe și politica externă și de securitate, Guvernul afirmă că lucrările sunt într-o etapă avansată și că Republica Moldova ar putea fi pregătită pentru închiderea acestora până la sfârșitul anului.


„Muncim la aceste două capitole de la începutul acestui an, atunci când am deschis negocierile tehnice în luna decembrie a anului 2025. Vreau să vă zic că suntem într-o etapă foarte avansată. Dacă am putea ajunge deja la discuții privind închiderea acestor capitole, noi vom fi pregătiți până la sfârșitul acestui an pentru a închide aceste două capitole de negociere”, a afirmat viceprim-ministra.


Integrarea graduală ar putea fi extinsă

Marta Kos a mai anunțat că, în cadrul pachetului de extindere care va fi prezentat la sfârșitul lunii octombrie, Comisia Europeană intenționează să propună și posibilitatea unei integrări graduale mai profunde a statelor candidate în structurile și politicile UE înainte de aderarea propriu-zisă.


„La finalul lunii octombrie, ca parte a pachetului de extindere, noi vom introduce nu doar foile de parcurs, dar și posibilitatea pentru integrarea treptată”, a declarat Kos.


Aceasta a precizat că integrarea graduală ar fi posibilă pentru statele care livrează reformele necesare și sunt aliniate strategic la Uniunea Europeană, dar și în domeniile în care există un interes comun.

Marta Kos a menționat că Republica Moldova ar putea avea acces mai larg la anumite domenii europene înainte de aderare.


„Asta însemnând că dumneavoastră veți putea să aveți acces mai mult la Europa înainte de aderare”, a spus comisara.


Printre domeniile care ar putea beneficia de o integrare mai profundă se numără securitatea, apărarea, inteligența artificială și accesul la piața europeană.

Guvernul va consulta societatea civilă, mediul de afaceri și diaspora

Cristina Gherasimov a anunțat că autoritățile vor organiza, în următoarele două săptămâni, consultări cu societatea civilă, sectorul privat și diaspora pentru a identifica domeniile în care Republica Moldova își dorește o integrare graduală mai avansată.


„Ne propunem, pe parcursul următoarelor două săptămâni, să invităm societatea civilă, sectorul privat, diaspora la discuții, în așa fel ca împreună să identificăm care ar fi aceste sectoare adiționale unde Republica Moldova și-ar dori o extindere graduală până la momentul aderării la Uniunea Europeană”, a precizat ea.


Viceprim-ministra a menționat drept exemple recente integrarea Republicii Moldova în zona SEPA și extinderea beneficiilor de roaming, iar pentru perioada următoare a indicat programe europene precum Europa Creativă și DiscoverEU.

Chișinăul analizează, de asemenea, posibilități de aprofundare a cooperării în domeniul apărării, securității și inteligenței artificiale, precum și de facilitare a accesului întreprinderilor moldovenești pe piața europeană.

Republica Moldova ar putea participa la inițiative europene de securitate

În cadrul emisiunii, Marta Kos a afirmat că Republica Moldova este deja un partener important al UE în domeniul securității și că țara contribuie la securitatea europeană.

Declarația vine în contextul discuțiilor despre un posibil Consiliu European pentru Securitate și despre implicarea partenerilor din afara UE în viitoarele mecanisme de securitate.


„Dumneavoastră deja contribuiți la securitatea europeană. Avem un parteneriat de apărare și de securitate și îl încheiem doar cu țările care chiar sunt relevante pentru noi”, a spus Kos.


Ea a dat drept exemplu alegerile parlamentare din Republica Moldova și modul în care autoritățile și societatea au făcut față presiunilor și propagandei rusești.

Cristina Gherasimov a declarat, la rândul său, că Republica Moldova este interesată să aprofundeze cooperarea cu UE în acest domeniu.


„Cred că aici putem face mult mai mult și, fiind o prioritate importantă pentru Uniunea Europeană, am auzit asta și în discursul anual al președintei von der Leyen în luna septembrie, credem că aici putem să avansăm și mai mult cu cooperarea deja existentă cu Uniunea Europeană”, a afirmat oficialul.


Peste 600 de milioane de euro primite prin Planul de Creștere

Cristina Gherasimov a oferit și date despre implementarea Planului de Creștere pentru Republica Moldova, în contextul în care țara a primit recent o nouă tranșă de 157 de milioane de euro.

Potrivit viceprim-ministrei, Republica Moldova a primit până acum peste 600 de milioane de euro prin acest mecanism, iar plățile sunt condiționate de îndeplinirea unor reforme.


„Fiecare debursare financiară din partea Uniunii Europene vine în baza anumitor reforme care sunt realizate de către Guvern. Până la moment, de la semnarea Planului de Creștere până în luna iunie 2026, Republica Moldova a avut 46 de reforme de realizat. Din aceste 46, am reușit să realizăm 44, ceea ce reprezintă 95% din toate reformele”, a declarat Gherasimov.


Potrivit acesteia, următoarea etapă presupune reforme mai dificile și mai structurale.


„Ceea ce urmează sunt reforme mult mai grele, reforme structurale, precum reorganizarea căii ferate, de exemplu, ceea ce colegii de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale deja lucrează. Asta este doar un exemplu de reformă, dar este o reformă care durează. Respectiv, în următorul an și ceva, cât ne-a mai rămas din Planul de Creștere, urmează să mai implementăm aceste reforme”, a spus viceprim-ministra pentru Integrare Europeană.


În acest context, oficialii europeni și autoritățile de la Chișinău susțin că noua abordare a politicii de extindere ar putea oferi Republicii Moldova un parcurs mai previzibil spre aderarea la UE, fără a fixa însă deocamdată o dată juridică exactă pentru aderare.

Vezi şi: VIDEO // Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos: „Republica Moldova va primi pe 28 octombrie o foaie de parcurs pentru aderarea la UE" 

VIDEO // Guvernul de la Chişinău salută analiza Comisiei Europene privind pregătirea UE pentru extindere. Cristina Gherasimov: „Vom continua reformele pentru o economie competitivă și instituții eficiente”