
Experiența României în procesul de aderare la UE. Monica Dinu, consultant pentru fonduri europene: „Primarii să-şi dea mâna și să realizeze proiecte comune”
Experiența României în procesul de integrare europeană relevă beneficiile aderării la blocul comunitar. În drumul său spre Uniunea Europeană (UE), România s-a dezvoltat intens cu efecte de lungă durată și un catalizator al acestei transformări au fost fondurile europene alocate pentru dezvoltarea regiunilor. Monica Dinu, consultant pentru fonduri europene din România, susține că există o „rețetă” pentru proiectele implementate cu finanțare europeană și că cel mai important beneficiu este că poți atrage această finanțare pentru a dezvolta regiunea. Într-un interviu oferit în exclusivitate pentru Agenția MOLDPRES, Monica Dinu a împărtășit din experiența sa de valorificare a fondurilor europene.
„Pentru proiectele cu finanţare europeană există un fel de reţetă”
Monica Dinu, consultant pentru fonduri europene din România, a explicat cei mai importanți pași pe care ar urma să îi facă inițiatorul unui proiect cu finanțare europeană - fie acesta o persoană fizică sau juridică, fie o autoritate locală.
Monica Dinu: „Pentru proiectele cu finanţare europeană, există un fel de reţetă, dar cel mai important este ca cel care scrie proiectul să se documenteze foarte bine, să înţeleagă foarte bine ce se doreşte să se obţină din proiect. Documentarea înseamnă ce se doreşte de la domeniul respectiv, în plan local, regional, national şi mondial. Proiectul trebuie să fie scris astfel încât să aibă valoare și peste cinci ani. De ce? Pentru că dacă, spre exemplu, vreau să modernizez o fabrică, atunci trebuie să iau o linie tehnologică, care astăzi este utilizată pe scară largă, dar sigur peste cinci ani va fi învechită. Asta ca principiu tehnologic. Şi atunci trebuie să merg, să văd care sunt cele mai avansate tehnologii în domeniu şi să-mi propun să-mi cumpăr anume acea linie tehnologică. Pentru că eu o să mi-o cumpăr aproximativ peste trei ani, deoarece proiectele europene au un timp destul de lung de derulare. Or, atunci trebuie să fiu peste medie un pic, ca să fiu eficace şi rezilient. Asta ar fi ca o reţetă, ca să păstrez elementul inovativ. Şi asta nu înseamnă o invenţie, ci ceva ce este nou şi la tine în regiune nu există, dar undeva în lume este şi proiectul ţi-o aduce acasă”.
„Oamenii să nu-şi piardă entuziasmul”
Cheia succesului al unui proiect se află în mâinile oamenilor, sugerează Monica Dinu. Consultanta pentru fonduri europene susține că pe lângă mijloacele financiare, proiectul necesită a fi alimentat și din surse spiritualei cum ar fi dorința oamenilor de a vedea obiectivele realizate, entuziasmul cu care muncesc în acest proiect. Încrederea în propriile forțe trebuie să îi însoțească pe întreg parcursul derulării proiectului.
Monica Dinu: „Orice proiect, dacă ne referim la Euroregiunii Bugeac, pe mine m-a convins că astfel de proiecte apar din dorința oamenilor şi pentru că regiunea are deja o anumită omogenitate. Bineînţeles că ar mai fi nevoie de muncă, iar oamenii să nu-şi piardă entuziasmul pe parcurs. Este un drum lung şi oboseşti, când alergi mult. Or, trebuie ca cineva din grup şi, probabil, alternativ, prin anumite persoane, să regăsească acel entuziasm ca să-l retransmită grupului că să fie înţeles că orice drum lung şi chinuitor are un succes. Ca să înţeleagă că peste zece ani vor ajunge la rezultatul scontat”.
„România a cunoscut o dezvoltare incredibilă datorită fondurilor europene”
Mijloacele financiare din bugetul țării nu sunt suficiente pentru a reconstrui unele obiective de importanță socială într-o anumită comunitate. Fondurile europene oferă posibilități mai largi de a realiza aceste intenții, oferind solicitantului de finanțare o anumită libertate în administrarea proiectului, explică Monica Dinu. Consultanta pentru fonduri europene a relevat că datorită finanțării UE, România a cunoscut o dezvoltare „incredibilă”.
Monica Dinu: „Mulţi oameni, care deja plecaseră în Vest, povesteau cât de bine este acolo şi m-am gândit că poate nu e chiar atât de rău, dacă ne dorim să trăim ca acolo. Or, dincolo de asta, România a cunoscut o dezvoltare incredibilă datorită fondurilor europene şi suportului european în ceea ce priveşte modernizarea legislaţiei. Asta o simţim şi poate uneori nu ne dăm seama, dar mai mergem în alte ţări care nu sunt în Uniunea Europeană şi ne dăm seama dintr-odată cât de mult a crescut România. Alta e că fondurile europene poţi să le foloseşti ca ţară, aşa cum simţi tu nevoia, nu-ţi vin regulile de la Bruxelles. Tu îţi creezi propria strategie şi soliciţi bani, iar cineva analizează şi îi primeşti. Bunăoară, în România, în ultimii zece ani, prin fonduri europene, s-au restaurat câteva sute de biserici, care n-ar fi avut nicio şansă altfel. Fondurile naţionale sunt puţine, donaţiile nu se ridică la sumele necesare pentru restaurarea unei biserici”.
„Primarii să-şi dea mâna să realizeze proiecte comune”
Republica Moldova se poate dezvolta sustenabil, la fel ca și România, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene prin alocarea fondurilor pentru implementarea proiectelor. În acest sens, potrivit Monicăi Dinu, este important că primarii să acorde prioritate obiectivelor de dezvoltare regională, unindu-se pentru realizarea în comun a unui proiect.
Monica Dinu: „Şansa Republicii Moldova constă în atragerea fondurilor europene. E şansa voastră, dacă colaboraţi între voi pentru atragerea de fonduri, mai ales, pentru proiecte mai mari, bunăoară, un drum, dacă îl face o autoritate publică centrală. Însă un drum care asigură conexiunea între tre-patru localități, un drum care ar fi de nivel local, se poate face doar dacă acele comunităţi se unesc într-un proiect. Poate au culori politice diferite primarii, dar, sper să găsească înţelegerea, încât să-şi dea mâna ca să realizeze asemenea proiecte comune”.
„Uniunea Europeană e ceva ce ne uneşte”
Republicii Moldova îi va fi mai ușor să se integreze în UE, având sprijinul României, susține Monica Dinu. Totodată, consultanta pentru fonduri europene și-a manifestat aprecierea pentru eforturile autorităților de la Chișinău de a valorifica proiectele transfrontaliere și a aprofunda relațiile cu statele vecine - România și Ucraina.
Monica Dinu: „Uniunea Europeană e ceva ce ne uneşte pe toţi, fapt ce se combină cu sloganul Uniunii Europene „Uniţi prin diversitate”. Adică, eşti de unde eşti, dar nu-ţi pierzi identitatea. Eşti tot moldovean, vei vorbi aceeaşi limbă, care însă va fi înţeleasă încă de 27 de state. Apreciez foarte mult ceea ce faceţi aici, pentru că uniţi sunteţi mai puternici. Cea mai frumoasă politică europeană este de care aţi beneficiat deja, este cea de vecinătate. Îţi este bine dacă şi vecinului îi este bine, or, cred că este cel mai bun lucru ce poate fi – valoarea umanităţii în esenţă. Republicii Moldova îi va fi mai uşor să se integreze în Uniunea Europeană, pentru că o ţară mai mica, şi, probabil, pentru că va avea un sprijin suplimentar al României”.
Autor: Lilia Grubîi
Ambasadorul României în Ucraina, Victor Micula, despre aderarea R. Moldova la UE: „Avem de ales între un proiect frumos care pune pe primul loc bunăstarea cetăţeanului şi un imperiu colonizator”
Directoarea Institutului de Filologie Română, Nina Corcinschi: „A ne vorbi corect limba nu este doar o necesitate firească, ci și o datorie de onoare”
INTERVIU // Ion Hadârcă, unul dintre liderii Mișcării de Eliberare Națională, profeții despre trecut, de Ziua Independenței: „Noi am făcut primul pas, iar aceste procese prin care am trecut în acești peste 30 de ani curg, în sfârșit, într-o albie fir
Veronica Arpintin: „UE este principalul nostru partener economic, reprezentând aproximativ 70% din totalul exporturilor țării, ceea ce face esențială alinierea la standardele europene”
MOLDOVA EUROPEANĂ // Vicepremierul Mihai Popșoi: „Negocierile de aderare urmează să fie finalizate cu mult înainte de 2030. Pe 20 octombrie, avem șansa să punem capăt acestui carusel interminabil care ne-a ținut în acești 30 de ani departe de familia
Mihaela Gorban, secretar general adjunct MDED: „Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană înseamnă beneficii economice considerabile”
Irina Punga, secretar general adjunct al Ministerului Mediului, despre alinierea R. Moldova la standardele de mediu ale UE: "Abordarea schimbărilor climatice necesită o muncă de echipă la nivel global, iar țara noastră este pe deplin angajată în acea
Adrian Cioroianu: „Aderarea R. Moldova la UE este un proiect benefic pentru toți cetățenii, indiferent de etnie, doar că oamenilor trebuie să li se explice acest lucru și ei să voteze în cunoștință de cauză”
Premierul Dorin Recean: După piaţa petrolieră există domenii unde Consiliul Concurenţei trebuie să se mişte mai repede
Ucraina este pregătită să negocieze, dar nu să capituleze, declară vicepremierul ucrainean
Două rețele de dezinformare rusești, demascate. Daniel Vodă: „Moldova nu se lasă păcălită”
În instituțiile de învățământ din țară va fi organizată Săptămâna Comemorării Foametei
17 medicamente noi vor apărea în farmaciile din Republica Moldova
Statul instituie un mecanism național pentru a preveni importul de pește provenit din pescuit ilegal
Premiile Naționale GALEX, înmânate celor mai activi promotori ai lecturii și bibliotecilor
FOTO Republica Moldova îşi consolidează imaginea la una dintre cele mai mari expoziţii din Japonia
Republica Moldova va folosi un sistem informatic modern pentru combaterea spălării banilor
Transportul feroviar din Republica Moldova, racordat la cerinţele europene, conform unor noi reglementări
GALERIE FOTO // Gala laureaților Premiilor Naționale GALEX, ediția a XV-a
Guvernul simplifică procedura de accedere în profesia de expert judiciar
Programul național de dezvoltare a orașelor-poli de creștere, actualizat de Guvern
Istanbulul a fost zguduit de un cutremur cu magnitudinea de 6,2 grade
Guvernul a îmbunătățit cadrul normativ pentru fabricarea berii, pentru a susţine dezvoltarea industriei
Siegfried Mureșan: „Republica Moldova va fi o prioritate în bugetul Uniunii Europene pentru următorii șapte ani”
Agenda de reforme a BNM pentru îndeplinirea criteriilor de aderare a Republicii Moldova la UE, discutată de Anca Dragu cu lideri ai FMI